O eventuală explozie la depozitul de muniții de la Cobasna, regiunea transnistreană, reprezintă un risc pentru localitățile din apropiere, însă acesta este mai redus decât se estima anterior. Din cele aproximativ 14 mii de tone de muniții rămase, doar 2 800 de tone constuie încărcătură explozivă. Potrivit unui raport elaborat de Serviciul de Informații și Securitate și Agenția de Informații Militare a Ministerului Apărării, munițiile sunt distribuite în peste 40 de depozite, amplasate la zeci de metri distanță unul de altul. Directorul SIS, Alexandru Musteață, a precizat că modul în care sunt poziționate aceste obiective reduce riscul unei explozii simultane sau în lanț. Iar informațiile anterioare, potrivit cărora o eventuală explozie ar echivala cu o bombă nucleară, sunt false și au fost răspândite intenționat de regimul separatist de la Tiraspol și de Kremlin pentru a speria populația. Totodată, acesta a reiterat că Federația Rusă trebuie să-și retragă imediat trupele de pe teritoriul țării noastre.
„De mai bine de două decenii, depozitul de muniții de la Cobasna a fost transformat în spațiu public, într-un subiect de frică.” „Aș vrea să mă opresc în special asupra unei afirmații pe care cu siguranță am auzit-o mai mulți dintre noi, și anume aceea că o explozie la Cobasna ar putea avea o forță a unei bombe nucleare comparabil cu Hiroshima. Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agențiile de presă rusești.” , spune Alexandru Musteață. șeful Serviciului de Informații și Securitate.
Șeful SIS susține că studiul publicat în 2005, care a creat percepția eronată despre consecințele unei eventuale explozii a munițiilor de la Cobasna, conține erori metodologice. Studiul presupunea că toate munițiile ar fi adunate într-un singur loc și ar exploda simultan, iar suflul exploziei ar putea ajunge până la Chișinău. În plus explozia a fost calculată nu în baza substanței explozive reale, ci în baza masei totale a munițiilor, care include și greutatea cutiilor de depozitare și a corpului metalic al munițiilor. Potrivit aceluiași studiu, în 2005 la Cobasna erau aproximativ 20 de mii de tone de muniții. SIS estimează că, după ce o parte a fost folosită de militarii regimului separatist pentru antrenamente, în prezent au rămas doar 14 mii. Cantitatea efectivă de substanță explozivă este însă mult mai mică, mai exact aproximativ 2 800 de tone.
„O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15.000 de tone de TNT, de circa 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existent în Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real, ar fi nevoie ca 1.500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil, din punct de vedere tehnic.”, menționează Alexandru Musteață. șeful Serviciului de Informații și Securitate.”, a declarat Alexandru Musteață. șeful Serviciului de Informații și Securitate.
Depozitul de la Cobasna este împărțit în mai multe secțiuni. Există cinci depozite subterane, 19 depozite semi-îngropate, 17 depozite amplasate la suprafață și încă patru încăperi auxiliare. Radu Cîșleanu, directorul Agenția de Informații Militare din cadrul Ministerului Apărării, a explicat și de ce explozia simultană a tuturor munițiilor de la Cobasna este puțin probabilă.
„Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat la distanță de aproximativ 80-200 de metri una față de alta. Această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit. ”, spune Radu Cîșleanu, directul Agenției de Informații Militare din cadrul Ministerului Apărării
O eventuală explozie în aceste condiții a depozitului de la Cobasna a fost comparată cu exploziile din trecut din alte țări, precum Bulgaria, Cehia sau Ucraina. Simulările au arătat că un anumit risc, totuși, există.
„ Simulările noastre indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 km de la epicentru. Este relativ că această distanță corespunde aproximativ distanței dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate. Cu alte cuvinte, riscul asociat depozitul de la Cobasna trebuie tratat cu maximă seriozitate.”, a declarat Radu Cîșleanu, directul Agenției de Informații Militare din cadrul Ministerului Apărării.
Potrivit șefului SIS, speculațiile și manipulările despre pericolul exagerat al exploziei de la Cobasna sunt instrumentalizate politic și informațional de către Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, de fiecare dată când țara noastră avansează în relația cu Uniunea Europeană.
„Cobasna a fost, timp de peste 20 de ani, un instrument de presiune folosit împotriva Republicii Moldova.” „Federația Rusă trebuie să-și retragă trupele imediat, necondiționat și pașnic, din Republica Moldova.”, menționează Alexandru Musteață. șeful Serviciului de Informații și Securitate.
Raportul a fost elaborat timp de aproximativ 3–4 luni și a inclus date din surse oficiale ale OSCE, imagini din satelit, surse deschise, informații obținute prin surse umane, precum și analiza comunicațiilor și semnalelor electronice. Depozitul de la Cobasna a fost creat în anii 40 al secolului trecut de către autoritățile sovietice și este păzit de Grupul Operativ al Trupelor Ruse din regiunea transnistreană.
