Alegerile din autonomia Găgăuză vor fi organizate și desfășurate în conformitate cu regulamentele Comisiei Electorale Centrale. Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care ofereau Adunării Populare competența de a stabili, organiza și desfășura alegerile pentru legislativul local și de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale din autonomie. Hotărârea a fost pronunțată în urma unei sesizări depuse de Ministerul Justiției. Decizia Curții Constituționale este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.
”Orice competență a autorităților publice locale trebuie exercitată în conformitate cu Constituția, în special cu respectarea principiului statului unitar. Competența Adunării Populare de a aproba componența comisiei electorale centrale pentru efectuarea alegerilor, nu se încadrează în limitele competențelor administrației publice locale și nici ale autorității teritoriale autonome cu statut speciale”, Domnica Manole, președinta Curții Constituționale.
Avocatul Adunării Populare acuză autoritățile centrale de faptul că încearcă să subordoneze tot mai multe competențe și spun că, în aceste condiții, nu mai este clar care este rolul statutului special al autonomiei Găgăuziei.
“Găgăuzia nu va putea să-și formeze propria Comisie Electorală Centrală. Totul va fi coordonat de centru. Și acest lucru era clar încă de la început, după felul în care puterea din Republica Moldova a acționat în procesul de uzurpare a puterii, inclusiv în Găgăuzia. Nu este clar de ce a rezultat o asemenea autonomie și de ce ar trebui să aibă ceva al lor, separat, și nu unul central. Puterea centrală este canonizată prin toate ramurile sale, iar toate ramurile duc spre centru. Adică, practic, dacă e să spunem într-un singur cuvânt – autoritarism total”, Iurie Mărgineanu, avocatul Adunării Populare a Găgăuziei.
Iar vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a declarat că hotărârea Curții Constituționale va fi analizată din punct de vedere juridic, iar ulterior autoritățile din autonomie se vor expune.
”Este absolut evident că acest lucru va influența și componenta politică, nu doar din perspectiva neînțelegerilor sau a agravării relațiilor, ci și din punctul de vedere al necesității de a consolida tocmai acel dialog politic care, la ora actuală, este considerabil slăbit între Comrat și Chișinău”, Gheorghe Leiciu, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei.
În replică, reprezentanții Ministerului Justiției, care sunt autorii sesizării, spun că aceste prevederi nu schimbă statutul special al Găgăuziei, așa cum susțin reprezentanții autonomiei. Ele se referă doar la modul de organizare a alegerilor. Ministerul Justiției mai precizează că un Consiliu electoral al autonomiei poate exista, dar nu este obligatoriu, iar orice regulă privind organizarea alegerilor trebuie să respecte Codul electoral al Republicii Moldova.
”Consiliul electoral central al Găgăuziei nu este nici organ reprezentativ, nici organ executiv al autonomiei, el nu exercită autoguvernare, nu adoptă politici publice și nu soluționează probleme politice, economice sau culturale. El este un organ electoral specializat, cu atribuții tehnico-juridice de organizare a proceselor electorale. Prin urmare, reglementarea acestui organ prin Codul electoral nu poate fi calificată drept modificare a statutului juridic special al Găgăuziei”, Mihai Grigoraș, secretar de stat Ministerul Justiției.
Totodată, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care obligau autoritățile centrale să obțină acordul celor din Găgăuzia pentru numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției și Serviciului de Informații și Securitate. Curtea a motivat că aceste instituții sunt în subordinea autorităților centrale, iar numirea conducerii lor nu poate depinde de aprobarea autorităților din autonomie.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că hotărârea Curții nu limitează autonomia Găgăuziei și nici nu restrânge competențele legitime. Potrivit acestuia, decizia vine să reafirme un principiu fundamental al oricărui stat unitar și anume că autonomia poate administra propriile interese, însă nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea.
”Într-un stat unitar, poate exista descentralizare, autonomie și competențe extinse acordate colectivităților locale. Ceea ce nu poate exista este împărțirea suveranității. Poliția, serviciile de informații și administrarea alegerilor sunt expresii directe ale suveranității statului. Din acest motiv, conducătorii acestor instituții trebuie să răspundă exclusiv autorităților constituționale ale Republicii Moldova, și nu unei autorități locale”, a scris Tănase.
Marți, Curtea Constituțională a respins două demersuri ale Adunării Populare a Găgăuziei prin care a solicitat suspendarea examinării sesizării depuse de Ministerul Justiției, precum și consultarea opiniei Comisiei de la Veneția pe acest caz. Curtea a decis că va continua examinarea cauzei în fond în ceea ce privește constituționalitatea unor prevederi ale Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv unele care țin de organizarea alegerilor în autonomie.
Iar la începutul acestei săptămâni, noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, a solicitat Curții Constituționale să amâne ședința în care urma să analizeze sesizarea privind organizarea alegerilor din regiune. Gaidarji a spus că această amânare ar permite inițierea unor negocieri între autoritățile de la Comrat și cele de la Chișinău pentru a găsi o soluție pentru problemele legate de blocajul organizării alegerilor. Potrivit lui, un dialog politic ar putea ajuta la depășirea neînțelegerilor dintre cele două părți. Menționăm că organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei se află într-un impas de câteva luni. Autoritățile de la Comrat insistă ca scrutinul să fie organizat în baza normelor locale, cu implicarea propriului organism electoral, și nu în conformitate cu legislația națională. Acest lucru înseamnă că nu se aplică regulile privind donațiile pentru candidați și nici verificarea acestora de către ANI sau alte instituții de control. Această poziție este contestată de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, care consideră deciziile autonomiei ilegale. Pe data de 7 aprilie, Curtea de Apel Sud a admis solicitarea Cancelariei de Stat și a suspendat trei hotărâri ale Adunării Populare: cea privind componența consiliului electoral local, modul de organizare a scrutinului și data desfășurării acestuia.
