O breșă de securitate la un singur serviciu digital guvernamental a dus la furtul datelor a aproximativ 450 de mii de cetățeni. Acesta este numărul persoanelor afectate, potrivit ultimelor estimări ale autorităților, a declarat președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate. Șefa statului a recunoscut că instituțiile responsabile nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile, iar atacul cibernetic a demonstrat vulnerabilitatea sistemului. Potrivit Maiei Sandu, arhitectura aplicațiilor și a serviciilor publice digitale este învechită și trebuie modernizată pentru a corespunde cerințelor actuale de securitate. Autoritățile intenționează să analizeze în detaliu toate serviciile digitale disponibile și să le reproiecteze. Deocamdată, nu se cunoaște ce s-a întâmplat cu datele cetățenilor și nici cine se află în spatele atacului.
,,Incidentul s-a produs în infrastuctura administrată de AGE, afectând cateva servicii. O singură aplicație cu acces defect, a deschis registrele a cel puțin 10 instituții. Atacatorul, având un set de IDNP-uri intrat în sistem și a extras date, pe care ulterior le-a folosit pentru a pătrunde mai departe și a extrage dosare complete”, a explicat președintele Maia Sandu.
În sistem nu exista un mecanism automat de alertare pentru situații neobișnuite. Atacul a început pe 19 octombrie, de la 638 de adrese IP. A doua zi, hackerii au trimis peste un milion de solicitări către serviciile guvernamentale, de 30 de ori mai multe decât în mod obișnuit. Astfel, au reușit să obțină datele a 260 de mii de cetățeni și ale rudelor acestora. Atacul cibernetic a fost contracarat abia pe 23 octombrie, iar o zi mai târziu a fost oprit complet. În tot acest timp, instituțiile vizate nu au comunicat între ele, din cauza lipsei unor protocoale de colaborare. În prezent, Agenția de Guvernare Electronică încearcă să stabilească identitatea tuturor persoanelor afectate.
,,Ultime evaluări arată că au fost accesate date a peste 450 de mii, sau în jur de 450 de mii de cetățeni, este o cifră mai mică decât cifrele care s-au vehiculat în ultimele zile, dar oricum este o cifră mare. Acești oameni urmează să fie notificați de câtre AGE”, a detaliat lidera de la Chișinău.
Președinta a subliniat că datele bancare ale cetățenilor nu sunt în pericol. Cu toate acestea, băncile vor fi informate despre persoanele care au devenit victime ale atacului cibernetic, pentru a monitoriza cu mai multă atenție eventualele tranzacții suspecte și a preveni furtul banilor.
Maia Sandu a avertizat că riscul unor asemenea atacuri este în creștere, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale. Numai în acest an, în Europa au fost înregistrate aproximativ opt mii de atacuri cibernetice de diferite proporții. Printre țările vizate se numără și state cu sisteme de securitate cibernetică mai dezvoltate, precum Danemarca, Germania, Țările de Jos, Franța și Spania. Șefa statului a precizat că, pe termen scurt, instituțiile responsabile au reușit să închidă breșele de securitate existente. În următoarea lună va fi însă realizată o analiză completă a arhitecturii serviciilor digitale, pentru a identifica sistemele care necesită modernizare și intervenții.
,,Sistemul este vechi, asta tot trebuie să spunem. Trebuie să avem și data expirării sistemelor, ne bucurăm atunci când lansăm un sistem nou, dar uneori instituțiile uită să stabilească care este termenul de exploatare și data expirării. Și e nevoie de un sistem nou, care să rezolve problema de arhitectura pe care o avut acest sistem”, a adăugat Maia Sandu.
În ceea ce privește autorii atacului, autoritățile nu dețin, deocamdată, informații certe, a explicat președinta. Maia Sandu a menționat însă că atacurile cibernetice fac parte din războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva Europei. Odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, astfel de atacuri devin tot mai ieftin de organizat, în timp ce consecințele lor sunt tot mai grave.
,,Pentru că au fost folosite diferite adrese din diferite state, dar noi aștim că acuma se folosește VPN-ul. Nu vreau să spun foarte tranșant în situația în care nu am probele, putem doar să speculăm, pentru că este tiparul unui actor statal, acuma care este statul când o s-avem probele, atunci o să spunem”, a conchis lidera de la Chișinău.
Președinta le-a reamintit cetățenilor că, deși datele furate nu pot fi folosite direct pentru a le accesa conturile sau a le lua banii, escrocii pot concepe scheme de fraudă mai credibile dacă dețin mai multe informații despre victime. Maia Sandu a îndemnat populația să nu transmită date personale nimănui. De asemenea, cu sprijinul Ministerului Educației, elevii din gimnazii și licee vor participa la cursuri speciale de alfabetizare digitală.
Atacurile cibernetice au avut loc în perioada 19–23 octombrie. Atunci, autoritățile au anunțat că au fost vizate aproximativ un milion de IDNP-uri ale cetățenilor, iar în aproape 750 de mii de cazuri hackerii au reușit să extragă cel puțin un element din datele personale, precum numele, prenumele sau anul nașterii. Premierul Vasile Tofan a precizat că atacatorii nu au obținut datele cardurilor bancare, întrucât acestea sunt stocate de bănci și sistemele de plată, nu pe serverele guvernamentale.
În acest caz au avut loc și audieri cu ușile închise în cadrul Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Autoritățile au comandat două audituri: unul va verifica arhitectura actuală a serviciilor publice digitale și electronice, pentru identificarea și eliminarea tuturor breșelor de securitate, iar celălalt va reconstitui traseul atacului cibernetic, în încercarea de a identifica autorii. Totodată, în urma atacului, directoarea Agenției Servicii Publice, Nicoleta Colomeiț, și-a dat demisia, iar în funcția de director interimar a fost numit Artem Cociu.
