Mai mult de jumătate dintre locuitorii regiunii găgăuze consideră că în autonomie nu există condiții pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte. Cel puțin asta arată un studiu sociologic prezentat de Asociația Promo-LEX. În același timp, sondajul indică o neîncredere accentuată în relațiile dintre Chișinău și Comrat. Aproape jumătate dintre respondenți califică relația cu autoritățile centrale drept una „rea”.
otrivit studiului, peste 35,4% dintre respondenți consideră că în Găgăuzia există condiții pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte „în mică măsură”. În același timp 16 % spun că acestea nu există deloc sau există într-o măsură foarte redusă. Pe de altă parte, 29% spun că astfel de condiții există „în mare măsură”, iar puțin peste 10% cred că în Găgăuzia alegerile sunt libere și corecte „în foarte mare măsură.
Studiul mai arată că o treime dintre respondenți consideră că alegerile pentru funcția de bașcan din 2023 au fost marcate de control politic asupra mass-mediei regionale. 20% susțin că alegătorii au fost manipulați prin intermediul rețelelor sociale, iar 19% cred că scrutinul s-a desfășurat sub presiunea funcționarilor publici.
„Dacă judecăm după primele trei afirmații, putem spune că, da, într-adevăr au avut loc astfel de fenomene. Ținem minte în ce context au fost desfășurate aceste alegeri, ținem minte influența mass-mediei și a rețelelor sociale, precum și presiunea exercitată.”, a spus directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil.
Potrivit aceluiași sondaj, găgăuzii consideră cele mai importante alegeri cele pentru funcția de bașcan, urmate de alegerile locale generale, cele prezidențiale și, ulterior, cele pentru Adunarea Populară. În același timp, majoritatea respondenților susțin că probleme precum șomajul și salariile mici pot fi soluționate de autoritățile centrale.
„59% consideră că aceste probleme pot fi soluționate de autoritățile centrale, adică Parlamentul, premierul etc. 39% consideră că le pot rezolva autoritățile regionale, Adunarea Populară, Bașcana, Comitetul Executiv, iar aproape 30% că autoritățile locale. ”, a precizat Veronica Ateș, reprezentanta companiei sociologice.
De asemenea, peste 63% dintre locuitori descriu relația cu Chișinăul ca fiind una proastă și doar 12% le consideră bune. Geopolitic, regiunea rămâne divizată: aproximativ 42% vor o politică echilibrată între Est și Vest, în timp ce 39% privesc spre Moscova. Doar 6% susțin aderarea la Uniunea Europeană. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 410 respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, din 20 de localități ale autonomiei. Datele au fost colectate în perioada 14–18 martie, prin interviuri față în față, iar marja de eroare este de aproximativ 4%.
Alegerile pentru funcția de bașcan din 2023 s-au desfășurat într-un context politic tensionat, marcat de influențe străine. Evghenia Guțul a câștigat scrutinul din turul doi, cu aproximativ 52% din voturi, într-o competiție strânsă cu Grigorii Uzun, candidatul PSRM. Ulterior, CNA a inițiat anchete privind suspiciuni de corupere a alegătorilor. În martie 2025, Guțul a fost reținută pe Aeroportul Chișinău, fiind vizată în dosare privind finanțarea ilegală și acceptarea cu bună știință a fondurilor provenite de la un grup criminal organizat. Valoarea acestor finanțări este estimată la 42,4 milioane de lei. În primă instanță, aceasta a fost condamnată la șapte ani de închisoare. Bașcana respinge acuzațiile și susține că dosarul este unul politic.
Următorul scrutin din UTA Găgăuzia, cel pentru alegerea Adunării Populare, era programat pentru 21 iunie, însă organizarea acestuia rămâne incertă. Deciziile privind data și modul de desfășurare au fost contestate în instanță, iar Curtea de Apel Sud le-a suspendat. Hotărârea a fost atacată la Curtea Supremă de Justiție, iar Adunarea Populară insistă asupra desfășurării alegerilor la data stabilită. Autoritățile de la Chișinău invocă încălcări ale Codului Electoral.
