Unul din trei moldoveni trăiește sub pragul sărăciei și nu își poate acoperi în mod suficient necesitățile de bază, precum hrana, locuința, îmbrăcămintea și alte cheltuieli esențiale. Datele Biroului Național de Statistică arată că rata sărăciei absolute a ajuns în 2025 la 31,1%, în creștere cu aproape două puncte procentuale față de anul precedent. Raportul indică disparități uriașe între sate și orașe, iar cele mai vulnerabile categorii rămân bătrânii și familiile cu mulți copii.
”În anul 2025 pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 3764,4 lei. Și respectiv rata sărăciei absolute a constituit 31,1%. Pragul sărăciei extreme a constituit în medie 3035,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata a fost de 15,1%”, a spus șefa Direcției Statistica Nivelului de trai, BNS.
Raportul scoate la iveală o prăpastie uriașă între mediul rural și cel urban. La sate, rata sărăciei ajunge la 40 de procente, o cifră aproape dublă față de cea înregistrată în orașe. Din punct de vedere geografic, cea mai gravă situație economică este în raioanele de sud. Totodată, fenomenul afectează într-o măsură mai mare familiile numeroase.
”În funcție de mărimea gospodăriei cea mai scăzută rată a sărăciei de 26,0% s-a înregistrat în gospodăriile formate din 3 persoane. La polul opus gospodăriile formate din 5 persoane și mai multe înregistrează rate mai ridicate ale sărăciei de 44,8%.”, a mai declarat șefa Direcției Statistica Nivelului de trai, BNS.
Datele mai arată că nivelul sărăciei diferă și în funcție de vârstă. Cei de până la 39 de ani au o stabilitate financiară mai mare, cu o rată a sărăciei de 24 de procente. La polul opus, persoanele care au trecut de 60 de ani se confruntă cu lipsuri severe, iar indicele urcă în cazul lor la aproape 39 la sută. O situație la fel de critică este valabilă și pentru persoanele cu nevoi speciale.
”Datele privind sărăcia au un rol esențial de monitorizare. Ele construiesc baza de dovezi necesară pentru a evalua măsura în care politicile își ating în timp impactul scontat. Măsurarea sărăciei nu este o acțiune tangențială pentru Banca Mondială. Ea stă la baza modului în care evaluăm progresele în procesul de dezvoltare, în care elaborăm proiectele comune împreună cu Guvernul Republicii Moldova.”, a precizat ofițerul de țară al Băncii Mondiale, Carolina Odobescu.
Datele prezentate de Biroul Național de Statistică nu includ localitățile din stânga Nistrului și municipiul Tighina.
