Numărul copiilor născuți prematur în țară noastră este în continuă creștere, în pofida scăderii numărului total de nașteri. Medicii neonatologi explică că tot mai multe femei au probleme de sănătate și un stil de viață necorespunzător cum ar fi fumatul și alcoolul care provoacă nașterea înainte de termen. Cu ocazia Zilei Mondiale a Prematurității, marcată pe 17 noiembrie, specialiștii vorbesc despre provocări și lupta pe care o duc micuții pentru viață.
În secția de neonatologie prematuri a Spitalului Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” sunt 16 copii născuți înainte de termen. Printre ei se află și Matei, născuți cu o greutate de 1kg 995 de grame, și Arsene, de 1kg 500 de grame, care au venit pe lume pe 4 noiembrie la Spitalul Clinic din Bălți. Din cauza nedezvoltării complete a sistemului respirator, micuții au fost transportați de urgență la Chișinău.
”Nu îmi venea a crede, așteptam la 35-36 să nasc, fără contracție, a treia naștere dar i-am născut ușor. Mă temem să pun mâna pe ei, un boț de aur, mâinele îmi tremurau, lacrimi din ochi îmi ieșeau. Au stat mai întîi în reanimare am trecut în secție, micuțul al doilea abia ieri mi l-a adus și sunt foarte mulțumită”.
Micuții vor mai fi încă mult timp sub supravegherea medicilor.
”E cu dinamica pozitivă starea lor, ei nu depind de oxigen, ei respiră fără suport respirator, mai e necesită să înceapă să sugă satisfăcător din titină, pentru că, dacă ați observat, ei au și sonda gastrica. Și, iată, ei trebuie să treacă la etapă, să mănânce absolut tot volumul din titină, să adauge bine în greutate, să ajung la 2 kilograme a termenului de 35 de săpămâni, și atunci sunt gata de casă”, Nina Bucătaru, șefă secție supraveghere neonatală a prematurilor, SCM ”Gheorghe Paladi”.
Un copil născut înainte de 35 de săptămâni este considerat prematur. Medicii spun că, în multe cazuri, problemele apar din cauza sănătății mamei. Iar în ultimii ani, stilul de viață al viitoarelor mame este tot mai nepotrivit.
”Observăm noi, o creștere a mamelor de utilizare de alcool, cu părere de rău, a drogurilor, a numărului de mame fumatoare și asta sigur că influențează asupra sarcinei. Infecțiile urinare cronice, probleme legate de partea endocrină a mamei, tensiunea arterială, obezitatea diabetul zaharat, iar din partea feților fertilizarea în vitro, nașterea câte 2-3 feți”, Dorina Rotaru, șefa departamentului neonatal pediatric, SCM ”Gheorghe Paladi”.
Potrivit medicului neonatolog Dorina Rotaru, copiii născuți prea devreme se pot confrunta cu probleme de sănătate pe termen lung, care afectează mai multe organe, aceștea fiind mai vulnerabili în fața infecțiilor respiratorii severe și sunt mai predispuși să dezvolte tulburări din spectrul autist.
”Cele mai mari probleme sunt, sigur, legate de sistemul respirator, deoarece ei vin cu mult mai devreme pe termen și este legat cu dificitul disurfactant, care este o substanță dispensabilă pentru a crea o oxigenare, o respirație efectivă la acești copii. Următorul organ care poate să fie afectat este sistemul nervos central. Dacă este nașterea până la 32-34 de săptămâni, cresc riscurile, așa numit, hemoragii intraventriculare, care, de cele mai deseori, dacă este un grad avansat, va duce la invalidizarea copiilor”, Dorina Rotaru, șefa departamentului neonatal pediatric, SCM ”Gheorghe Paladi”.
La Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” se nasc anual peste 260 de copii prematuri. Cel mai mic s-a născut în 2020, la 24 de săptămâni, cu o greutate de 530 de grame. În 2024, în Republica Moldova, s-au născut aproape 1.800 de copii prematuri.
