Volumul producției agricole a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului curent, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Fenomenul se referă atât la producția vegetală, cât și la cea animalieră. Se întâmplă deoarece suprafețele agricole însămânțate cu unele culturi agricole sunt mai mici, la fel și numărul animalelor crescute în fermele și gospodăriile din țară. Potrivit experților un impact negativ asupra ramurii zootehnice a avut-o și pesta porcină africană, care a afectat mai multe raioane din țară.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în primele 6 luni ale acestui an, volumul producției vegetale a scăzut cu 11,4%, iar cel al producției zootehnice cu 5,1%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. În domeniul zootehniei, o diferență semnificativă se observă la numărul de porci, acesta s-a redus cu o treime. În ceea ce privește producția vegetală, fermierii au redus în acest an plantațiile de sfeclă de zahăr și de soia cu aproape un sfert.
Anul 2024 a fost nefavorabil pentru producătorii de sfeclă de zahăr, susține președintele Asociației Producătorilor de Sfeclă de Zahăr, Alexei Chiriac. Prin urmare, în 2025, plantațiile de sfeclă de zahăr s-au redus cu peste 25%.
,,Fermierii nu prea vor să cultive. Fiindcă e o cultură care necesită investiții mari și foarte greu ca să recuperezi cheltuielile care le ai la hectar de sfeclă de zahăr. Anul precedent a fost un an unic cu niște condiții foarte drastice, din cauza secetei, rezultatele la hectar au fost foarte scăzute. Mare partea din toți fermierii sânt în minus cu niște cifre destul de mari la fiecare hectar crescut de sfeclă de zahăr”.
În cazul zootehniei, situația este și mai clară. Dacă în cazul unor specii de animale situația este bună și se înregistrează creșteri, numărul porcilor a scăzut cu o treime. Asta din cauza focarelor de pestă porcină africană din această primăvară, care au afectat două dintre cele mai mari ferme de creștere a porcilor din Moldova. Atunci, zeci de mii de cadavre de animale au fost îngropate pentru a preveni răspândirea bolii.
Și secretarul de stat de la Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban, afirmă că, primele șase luni ale anului au fost nefavorabile pentru agricultură. Au fost mai multe episoade de îngheț, inclusiv la mijlocul lunii aprilie, care au avut un impact negativ asupra multor culturi.
,,Producția nemijlocită, care o arată BNS, este legată de ceea ce noi deja avem în recoltare în aceasta perioadă. Aici noi putem să enumerăm cireșele, căpșunele, alte culturi, pomușoare de exemplu, care iarăși noi vorbim de culturi care sunt de mai devreme. Și dacă sunt mai devreme acestea și sunt mai afectate de înghețurile târzii de primăvară. Caisul, care până la 10 iunie, sânt soiuri care deja sunt coapte și poate fi scoase pe piața, eu cred că aceasta influențat nemijlocit scăderea aceasta de producție”.
Potrivit calculelor ministerului, înghețurile din primăvară se vor răsfrânge și asupra recoltei de mere și prune, care potrivit estimărilor, va fi cu circa 35% mai mică. Totuși, Șarban afirmă că semestrul al doilea a început bine pentru fermieri. Chiar în această perioadă se recoltează cea mai mare parte a producției din Moldova, care va compensa pierderile din primele șase luni.
,,În a doua jumătate, nu degeaba se spune că toamna se numără bobocii, deci totul este legat de agricultură, în a doua jumătate desigur că noi avem cea mai mare partea a producției agricole și iată acolo depinde foarte mult cum se inclină această balanță. Dar eu consider că pe partea de horticultură ea va fi în diminuare, dar pe partea de culturi tehnice, cerealiere, ele încă mai avem de recoltat, ele vor fi mult mai bine decât în anul 2024”.
La rândul său, analistul economic Marin Gospodarenco susține că efectele negative ale scăderii productivității în agricultură se resimt deja. Asta a influențat și reducerea volumelor de producție în industria prelucrătoare, fapt care, în opinia expertului, va afecta balanța comercială a Moldovei, adică exporturile vor scădea, iar importurile vor crește.
,,Estimările indică un impact aproximativ de 0,4 p.p asupra PIB-ului doar din aceasta reducere. Însă efectele indirecte prin afectarea industriei prelucrătoare și a comerțului amplifică acest impact. Astfel dacă nu vor exista redresări semnificative în a doua jumătatea a anului scăderea agriculturii poate duce la o frânare suplimentară a PIB-ului cu până la 0,6 și până la 1% din PIB”.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în primele șase luni ale anului 2025, în Moldova au fost însămânțate aproape 1 milion 600 de mii de hectare de terenuri agricole, din care peste 900 de mii cu culturi cerealiere și leguminoase și peste 550 de mii cu culturi tehnice.
