Pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în Ucraina, țările UE au ajuns, în ciuda opoziției Ungariei și Germaniei, la un consens privind sancționarea gazului lichefiat din Rusia. Măsura este inclusă în cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni impuse de UE Kremlinului și a fost dezvăluit joi de președinția rotativă belgiană a Consiliului European.
Politico scrie că Ungaria, care este condusă de simpatizantul Kremlinului, Victor Orban, a cedat, după ce a obținut asigurări că activitatea centralei nucleare Paks II, funcționarea căreia este asigurată de Rusia, nu va suferi în urma sancțiunilor. Iar opoziția îndelungată a Germaniei a fost motivată de dependența micilor întreprinderi din țară de gazul rusesc.
Publicația subliniază că acest pachet de sancțiuni nu interzice procurarea gazului lichefiat din Rusia, dar prevede interdicții pentru porturile din UE privind vânzarea gazului lichefiat rusesc către alte țări, din afara blocului comunitar. În aceste condiții, Rusia va fi nevoită să redirecționeze toate exporturile sale către Asia, prin Marea Arctică, un traseu mai costisitor care necesită și spărgătoare de gheață. În aceste condiții, sancțiunile ar putea secătui sute de milioane de euro din fondurile de război ale Moscovei.
Potrivit Centrului de Cercetare Pentru Energie și Aer Curat, în 2023, UE a plătit 8,3 miliarde de euro pentru 20 de miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat rusesc, ceea ce reprezintă 5% din consumul total de gaze al blocului comunitar.
Printre altele, pachetul de sancțiuni care va intra în vigoare din 1 iulie, vizează și oprirea transferului spre Rusia de tehnologii cu așa-zisa dublă utilizare, cum ar fi cipurile electronice pentru mașini de spălat, pe care Rusia le utilizează în scopuri militare.
Lasă un comentariu