Statistici alarmante privind violența domestică în țara noastră. Numărul femeilor supuse abuzurilor în familie este în creștere. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, anul trecut au fost înregistrate peste 6.200 de cazuri la nivel național – o creștere de aproape șapte procente față de anul 2024. Potrivit experților, agresiunile se manifestă cel mai des sub formă fizică, psihologică și digitală, iar victimele aleg să sufere în tăcere, în loc să apeleze la ajutorul unui specialist. Vă avertizăm, urmează detalii care vă pot afecta emoțional.
Această femeie, care a acceptat să-și spună povestea sub protecția anonimatului, trăiește un coșmar de 19 ani. Cu lacrimi în ochi și vocea tremurândă, ea povestește cum soțul o bătea fără milă, atât pe ea, cât și pe unul dintre cei doi copii ai lor, care are o dizabilitate locomotorie. Într-unul dintre episoadele de violență, femeia nu era acasă și nu a putut să-și apere copilul.
,, Când a intrat, a început să o lovească și fratele a auzit din odaie, a venit și a văzut cum foarte tare o bătea și fata vroia ca să se ridice de la podele și tatăl îi punea iar piedică, ea vroia să se ridice ținându-se de hainele tatălui și el iar o punea jos la pământ” , a povestit victima abuzului.
Deși agresiunile erau constante, teama că cei mici vor crește fără tată a împiedicat-o să divorțeze. În acest an însă a depus pentru prima dată o plângere pe numele bărbatului și a obținut o ordonanță de protecție pentru 30 de zile. Chiar și așa, ea spune că trăiește în continuare cu frica în sân.
,,Vroiam ca copii să aibă tată, credeam că ei nu o să mă înțeleagă și ca orice mamă luptam pentru familie, să fim toți împreună, eu deja mă vedeam bunică, crescând nepoțeii, undeva aveam visuri ca orice femeie că voi fi mereu cu el împreună, să creștem nepoții”, a mai adăugat femeia.
Psihologii spun că principalele motive pentru care femeile evită să ceară ajutor atunci când devin victime ale abuzului sunt resemnarea, dependența emoțională sau financiară și vechile prejudecăți sociale.
,,Noi așa am fost educate ca societate și vine de mulți ani înainte, așa au fost educate mamele, bunicile, femeia trebuie să rabde să-ți facă familie că în general este ideea că femeia este atmosfera în familie și astfel ale primesc o vină dublă”, a subliniat Mariana Țurcan, psiholog al Centrului de Justiție Familială a Poliției.
Specialiștii mai spun că persoanele din jur pot ajuta o victimă chiar și prin simplul fapt că o ascultă.
,,Nu dăm sfaturi, nu le criticăm, din potrivă, le ascultăm, le dăm timpul lor, suntem cu ele, aici și acum și asta o poate face oricine”, a explicat Mariana Țurcan.
Reprezentanții centrului „La Strada” susțin că în 2025 peste 2500 de victime ale violenței au solicitat ajutor la telefonul de încredere pentru femei și fete. Cele mai multe dintre ele tind să minimizeze gravitatea situației.
,,Există femei care ne sună la recomandarea unei femei sau rude și spun că nu știu ce li se întâmplă, sau ele spun că el este obosit, că i s-a întîmplat vreo problemă la serviciu, că poate și ele nu întotdeauna sunt corecte, găsesc niște justificări la un comportament abuziv”, a afirmat Daniela Dabija, manager al telefonului de încredere pentru femei și fete.
Potrivit șefului Centrului de Justiție Familială al Poliției, Ivan Crețu, cazurile de agresiune apar, de cele mai multe ori, pe fondul consumului de alcool sau droguri de către agresor, dar și din crize de gelozie. După apelul la 112, polițiștii pot emite un ordin de protecție care interzice agresorului să se apropie de victimă.
,,Perioada de excludere și îndepărtare este de un termen de 10 zile, fapt ce este obligat de a nu apela, de a nu comunica, de a nu se apropia de domiciliu, în caz dacă acest ordin este încălcat, agresorul este supus unei sancțiuni contravenționale”, a conchis Ivan Crețu, șef al Centrului de Justiție Familială a Poliției.
În 2024, Parlamentul a introdus în legislația Republicii Moldova noțiunea de femicid, care reprezintă cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor și fetelor, definită drept uciderea intenționată a acestora din motive de gen. Infracțiunea se pedepsește cu până la 15 ani de închisoare. Potrivit raportului Consiliului Național Coordonator în Domeniul Prevenirii și Combaterii Violenței Împotriva Femeilor și Violenței în Familie, în anul 2025 au fost raportate peste 20 de cazuri de femicid.
