„Șezătoarea Basarabiei” a ajuns la cea de a IV-a ediție. Participantele și-au cusut propriile cămăși cu altiță

Cu ajutorul pânzei, acului și aței și-au creat propriile cămăși cu altiță. Vorbim despre participantele atelierului „Șezătoarea Basarabiei” din Chișinău, care ajuns la cea de a patra ediție. Expoziția cuprinde 21 de costume tradiționale, care au fost create în ultimii doi ani și pot fi admirate până pe 31 mai la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Capitală.

Printre participantele care și-au creat propria ie în cadrul proiectului Șezătoarea Basarabiei a fost și interpreta de muzică populară Ioana Căpraru.

„Când îmbrac costumul popular, când îmbrac cămașa pe care am cusut-o eu, eu port pe mine o țară întreagă. Fiind că aici este cerul, stelele, florile. Tot ce ne înconjoară se pune pe cămașă cu altiță”, a spus Ioana Căpraru, artistă a poporului.

„Asta am cusut-o în trei săptămâni. În vitrină este cămașa mea pe care am cusut-o după o fotografie”, a spus Vera Salim.

Nelu Dumitrescu este unul dintre fondatorii Șezătorii Basarabiei din România. El spune că dragostea pentru portul național a avut-o de mic copil, iar de atunci a transformat-o în pasiune.

„Cum sunt broderiile românești se bazează pe fire numărate. Deci, nu pe desene, dezvoltă un pic și inteligența aș putea spune eu, dar necesită o gândire destul de dezvoltată”.

Participantele au confecționat ii, fiind ghidate de artista plastică Olesea Enachi.

„Dacă nu pui mâna pe ac nu ai cum să ai, trebuie să depui un pic de străduință, dar eu am încercat să le ghidez cât se poate de corect și le-am dat sfaturi. Cine a vrut să audă au făcut cămăși foarte bune”.

Vizitatorii au rămas impresionați de colecția de ii.

„Sunt impresionată de ce au reușit să facă. Pentru ornament, pentru cromatică. Sunt executate cu o măiestrie adevărată și ne inspirăm cumva”.

„Frumos, interesant. Și nepoțica se interesează vrea și ea să înceapă să brodeze”.

„Șezătoarea Basarabiei” este o comunitate înființată în primăvara anului 2016, cu scopul de a crea, revitaliza și păstra portul tradițional românesc. Membrii comunității au avut un rol esențial în recunoașterea și înscrierea cămășii cu altiță în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității, pe 1 decembrie 2022.