Șeful penitenciarului Rezina, de unde au fost eliberați mai mulți condamnați pe viață, a fost suspendat din funcție. La fel s-a întâmplat și cu adjunctul său. Concomitent, secretarul de stat de la Ministerul Justiției, responsabil de domeniul penitenciarelor, și-a dat demisia deși surse din cadrul instituției susțin că plecarea nu are nimic de-a face cu scandalul privind eliberarea deținuților. Între timp, ancheta demarată de minister a fost prelungită cu încă câteva săptămâni.
Guvernul a aprobat în ședința de miercuri cererea de demisie a secretarului de stat Ruslan Lungu.
,,Propun eliberarea domnului Ruslan Lungu din funcția de secretar de stat al Ministerului Justiției, începând cu 14 mai, în baza cererii de demisie”, a spus ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Ruslan Lungu a plecat de la Ministerul Justiției la un an de la preluarea mandatului de secretar de stat. Lungu a venit în această funcție din sistemul procuraturii și a fost responsabil de activitatea penitenciarelor. Reprezentanții Ministerului Justiției spun că decizia acestuia nu ține de scandalul privind eliberarea deținuților.
Suspendarea din funcție a șefului Penitenciarului nr. 17 – Rezina are însă legătură cu ancheta deschisă de autorități, după ce mai mulți condamnați pe viață au ajuns în libertate. Veaceslav Dașcal a fost înlăturat temporar din funcție pe durata investigației, mai exact până la începutul lunii iunie. În închisoarea din Rezina și-au ispășit pedeapsa toți cei nouă condamnați pe viață care, în ultimele luni, au ajuns în libertate. Potrivit Ziarului de Gardă, directorul Penitenciarului nr. 17-Rezina, comisar-șef de justiție, Veaceslav Dascal, a deținut simultan calitatea de președinte și de membru al Comisiei speciale privind aplicarea amnistiei.
În plus, din materialele administrate în cadrul anchetei ar reieși că, în cazul a trei condamnați la detenție pe viață – documentați pentru săvârșirea unor abateri disciplinare forte grave – directorul Penitenciarului nr. 17-Rezina, Veaceslav Dascal, ar fi evitat aplicarea sancțiunilor disciplinare. Între timp, ancheta declanșată de Ministerul Justiției a fost prelungită. Scopul acesteia este de a stabili cum s-a întâmplat că deținuții condamnați pe viață au ajuns în libertate. Instituția a sesizat și procurorii.
,,Eeste vorba de unele aspect care ar urma să fie verificate de procuratură, dar pentru că e o fază preliminară, incipientă, cred că este necesar să acordăm timp organelor de drept, să examineze sesizarea și să vedem ce acțiuni au inițat. 03:33 MUSCA 03:36 Este o sesizare prin care se comunică despre anumite acțiuni, nu vizează anumite persoane, pentru că acest aspect rămâne la decizia organului de urmărire penală”.
Unul dintre condamnații ajunși în libertate este Iurie Radulov, alias „Babior”, cunoscut pentru implicarea în cel puțin 10 crime la comandă și 11 tentative de omor.
,,Cinci încheiere de judecată au fost anulate și respective, trei persoane au fost recuperate în condiții de penitenciar, iar în cazul celei de-a patra persoane a fost începută procedura de extrădare. – Vă referiți la Radulov? 03:00 Da, în privința acestei persoane a fost depusă cerere de extrădare. – Unde se află el? – Nu vreau să comunic, pentru a nu prejudicial procedurile.”
Nouă condamnați pe viață au ajuns în libertate, în urma unor modificări la legea amnistiei, aprobate de Parlament. Acestea au permis comutarea pedepsei de închisoare pe viață în pedeapsă de 30 de ani de închisoare. Apoi, deținuții au beneficiat de eliberare condiționată, în urmă unor decizii judecătorești. Primul taxat a fost șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falca, care a demisionat, la cererea prim-ministrului. Ulterior, deputații au intervenit la legea amnistiei, pentru a bloca posibile eliberări ale altor condamnați pe viață. Cea care a propus modificarea legislației, deputata Olesea Stamate, a fost exclusă din partid și a rămas deputat neafiliat. Ea respinge acuzațiile.
Lasă un comentariu