Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că nu va renunța la mandatul său de 5 ani de șefă a instituției și consideră că pe perioada mandatului său eficiența Procuraturii Anticorupție a crescut semnificativ. În cadrul unei conferințe de presă, Dragalin a prezentat rezultatele activității Procuraturii Anticorupție pentru anul 2024 și pentru întreaga perioadă a mandatului său. Printre principalele realizări a enumerat amenzi și confiscări în valoare de aproape 75 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 600% față de anul 2023. În acest context, șefa Procuraturii Anticorupție s-a pronunțat împotriva reorganizării procuraturilor specializate, așa cum a propus Ministerul Justiției.
,,Nu am fost invitată la parlament pentru audieri. Nu cunosc care, până la urmă, sunt scopurile acestor modificări. Eu sunt aici în aceasta funcție pentru care am un mandat de 5 ani de zile. O să continui să lucrez în fiecare zi în interesul cetățenilor. Mai departe, aflu și eu din presă ce se întâmplă în alte instituții al statului”.
Dragalin a subliniat că investigarea cazurilor de corupție mare, care implică mită de sute de mii de euro și persoane cu funcții înalte, reprezintă un indicator al eficienței Procuraturii Anticorupție, recunoscut de organizațiile internaționale. În raportul prezentat de șefa Procuraturii Anticorupție se menționează că, în ultimii patru ani, printre inculpații trimiși în judecată se numără deputați, procurori, judecători, foști miniștri, un fost președinte, precum și conducători ai instituțiilor de forță.
,,Noi nu ne jucăm cu oameni care fură găini. Noi nu tragem la răspundere penală doar funcționarii la cel mai jos nivel, polițistul de sector. Se dispun așa cifre când suma prejudiciului sau valoarea mitei e serioasă și când funcționarii implicați sunt de rang înalt”.
În replică, președintele Parlamentului Igor Grosu a criticat activitatea Procuraturii Anticorupție.
,,Cu tot respectul față de unii lideri sau conducători de instituții, chiar dacă ei se consideră importanți, eu mă uit la instituții. Și sunt instituții care au livrat și livrează în continuare și nu-i încurcă timpul de afară, fauna, flora nu-i încurcă, păsărelele. Ca spre exemplu SIS, CNA, mai dau un exemplu IGP”.
Dragalin insistă pe faptul că instituția a obținut rezultate în pofida faptului că în prezent instituția funcționează cu doar 37 de procurori, față de 52 câți erau în 2022. Totodată, ea a afirmat că nu înțelege motivele unei posibile fuziuni între Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale sau alte reforme organizatorice.
,,Am avut pe parcursul ultimelor ani rapoarte, analize de la experți internaționale pe funcționalitatea PA, PCCOCS, PG și tot așa. Nu am văzut așa o recomandare de la nici un singur expert care ne-a evaluat. Nu am avut așa discuții cu nici un singur reprezentant al organizațiilor internaționale care vin să ne evalueze pe noi. Din punctul meu de vedere, nu văd absolut nici o argumentare rațională, de ce aceste două instituții ar trebui să fie fuzionate”.
Înainte de a prelua conducerea Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin a activat ca procuror federal în SUA, în cadrul departamentului de combatere a corupției. Deși nu avea experiență anterioară în sistemul procuraturii din Republica Moldova, Dragalin a candidat la concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, organizat de Consiliul Superior al Procurorilor. Candidatura sa a fost singura aprobată de comisia specializată, iar ulterior a fost validată de CSP. Actuala șefă a Procuraturii Anticorupție a preluat funcția în data de 1 august 2022.
Lasă un comentariu