Întreprinderile de stat sunt în continuare vulnerabile la capitolul corupție din cauza imixtiunii politicului, lipsei de transparență și a unui control intern slab, menționează un raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție despre activitatea întreprinderilor de stat în anul 2024. Raportul indică existența unui risc semnificativ de conflict de interese și abuz nejustificat de influență la numirea conducătorilor întreprinderilor de stat. De asemenea, există probleme și în cadrul legislativ actual, care necesită adaptare la standardele UE.
,,Faptul că oamenii cu cazier judiciar pot fi în orice fel de funcție de conducere în întreprinderile de stat este extraordinar de surprinzător. Practic poți fi condamnat de o infracțiune, ai cazierul judiciar inactive și poți deveni angajat într-o funcție de management în aceste întreprinderi de stat’’, a spus James Wasserstrom, copreședinte al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție.
Raportul subliniază impactul negativ al acestor fenomene asupra economiei țării. Analistul economic Marin Gospodarenco afirmă că problemele legate de corupție fac întreprinderile de stat nesustenabile, descurajând, de asemenea, investițiile din străinătate.
,,Corupția în întreprinderile deținute de stat din Republica Moldova are un impact negativ profund asupra economiei țării contribuind la erodarea încrederii publice la descurajarea investițiilor străine și la afectarea competitivității economice. Pe lângă lucrurile clare care afectează componenta venituri în bugetul de stat. Un efect major al corupției este utilizarea necorespunzătoare a resurselor publice. De exemplu fondurile destinate modernizării infrastructurii sau pentru investiții în cercetare și dezvoltare sunt deseori deturnate pentru câștiguri personale sau utilizări neautorizate’’.
Comitetul a mai remarcat că, din cauza politizării funcțiilor din întreprinderile de stat, conducerea acestor companii poate fi adesea incompetentă. Acest aspect este menționat și de experții economici care consideră că este necesară o schimbare radicală a legislației actuale.
,,Un pas crucial este adaptare unei politici clare care se definească rațiunile și obiectivele proprietății de stat. Parlamentul și guvernul ar trebui să stabilească un cadrul legal transparent care să se pare clar funcțiile politice de acelea de supravegherea și gestionarea întreprinderilor de stat. De asemenea este esențial armonizarea legislației privind întreprinderile de stat și reducerea tratamentului diferențiat pentru angajați. Parlamentul ar trebui să consolideze normele anticorupție, cum ar fi normele obligație de declararea averilor și intereselor pentru toți angajații în funcție de conducere, o măsură similară cu cele implementate în România’’.
Vasserstrom susține că, deși situația se îmbunătățește, autoritățile au mult de lucru pentru a atinge standardele necesare pentru aderarea la UE.
,,Situația trebuie să se schimbe. Știu că Guvernul ia acest lucru în serios. Avem motive solide să credem că autoritățile iau în considerare aceste recomandări cu seriozitate. A fost un progres semnificativ, cred eu, în toate domeniile pe care le-am menționat. Bineînțeles, considerăm că nu este suficient și punem presiune cât de mult putem, inclusiv prin evenimente ca acesta, pentru ca Republica Moldova să atingă standarde înalte și să își îndeplinească obligațiile pentru a adera la UE’’.
Conform datelor oficiale din 2023, în Republica Moldova există peste 900 de întreprinderi de stat, în cadrul cărora muncește 6% din populația țării și care produc 26% din PIB-ul Moldovei. Dintre cele 900 de întreprinderi de stat, 40% au înregistrat pierderi în 2021.
Lasă un comentariu