Finanțarea din surse dubioase a partidelor politice rămâne a fi o problemă majoră în Republica Moldova. Procuratura Anticorupție a trimis în judecată 12 cauze penale, iar în martie 2025 au fost condamnați penal doi deputați pentru finanțare ilegală și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare a partidelor. La fel, nedeclararea cheltuielilor rămâne a fi un procedeu des întâlnit pentru formațiunile politice. Sunt concluziile unui raport de monitorizare a partidelor politice pentru anul 2024, prezentat de Promo-Lex.
Partidul Acțiune și Solidaritate este formațiunea politică care a primit anul trecut cele mai multe donații, 35 de procente din totalul veniturilor. Urmat de formațiunea lui Renato Usatâi, Partidul Nostru cu 27% și cel al Socialiștilor cu 18 la sută, din totalul de 70,2 milioane de lei. Totuși principala sursă a veniturilor partidelor rămân alocațiile de la bugetul de stat, care în 2024 au constituit 75% din totalul veniturilor raportate.
,,Constatăm că concertarea semnificativă a resurselor financiare în mâinile a doar trei formațiuni politice ridică întrebări serioase privind competitivitatea de pe arena politică”, a spus Mariana Focșa, analist POMO-LEX.
În cadrul monitorizării, Promo-LEX a estimat cheltuieli neraportate de cel puțin 20 milioane de lei pentru 20 de formațiuni politice, ceea ce reprezintă 28% din cele 71 de milioane raportate oficial. Cele mai multe cheltuieli neraportate au fost estimate pentru Blocul Politic Victorie/Pobeda 81%, urmat de PSRM 8%, iar Partidul Nostru, PAS și PSDE câte 2% fiecare. Cele mai frecvente tipuri de cheltuieli neraportate au vizat publicitatea pe rețelele sociale 37%, evenimentele politice 21% și întreținerea sediilor 12%. Totuși, deși numărul rapoartelor prezentate a crescut, calitatea acestora rămâne în continuare discutabilă. Analiștii constată că, unele partide, în mod special Blocul Victorie și constituenții acestuia deși organizează activități politice costisitoare, raportează „zero” venituri și cheltuieli.
,,CEC a sesizat Ministerul Justiției în vederea înlăturării încălcărilor admise și la necesitate delimitarea activității dacă nu va fi soluționată problema expusă”.
În perioada analizată, CEC a sancționat mai multe partide și donatori, inițiind 33 de procese contravenționale pentru raportare financiară neconformă și sesizând Curtea de Conturi pentru verificări. Ministerul Justiției a fost sesizat în cazul a opt partide, iar activitatea a șase dintre acestea a fost limitată. În cazul altor cinci partide politice, CEC a solicitat dizolvarea acestora. Tot în perioada monitorizată, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată 12 cauze penale, iar în martie 2025 au fost condamnați penal doi deputați și un apropiat al acestora, pentru finanțare ilegală și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare a partidelor, care acum sunt dați în căutare.
,,Eforturile autorităților de investigație nu sunt suficiente din moment ce persoanele nu ajung să-și ispășească pedeapsa. Pe lângă investigarea formațiunilor care sunt afiliate lui Ilan Șor urmează a fi investigate și alte partide în privința cărora există bănuieli rezonabile de raportare financiară incompletă și alte aspecte ce țin de finanțare politică”.
La fel, raportul de monitorizare a mai arătat că la polul opus, cotizațiile de membru au înregistrat o scădere, fiind colectate doar de 17 partide, iar în cazul a 11 dintre acestea nici măcar liderii formațiunilor nu și-au achitat contribuțiile. Monitorizarea a mai scos la iveală faptul că numărul de membri declarați de partide este în continuare în scădere. Doar trei formațiuni au raportat peste 10 mii de membri, iar 28% dintre partide au declarat sub o mie de membri, pragul minim legal pentru înregistrare.
