Primul mandat prezidențial al Maiei Sandu a fost marcat de provocări majore, precum pandemia COVID-19, criza energetică și războiul de la graniță. În ciuda dificultăților, mandatul său este considerat un succes datorită apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană și a consolidării imaginii țării pe plan extern. Aceasta este opinia directorului executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc și a expertului în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru.
Potrivit lui Curăraru, primul mandat de șef de stat al Maiei Sandu a fost marcat de mai multe crize care au afectat creșterea economică a țării.
,,Vorbim despre șantajul energetic, COVID, război, criza refugiaților. Crizele au contribuit foarte multe la reducerea creșterii economice, adică de la o creștere economică de 13 procente , am ajuns la o stagnare, la o creștere de aproape zero, dar ceea ce vedem astăzi este o deschidere mai mare a Uniunii Europene față de noi”.
Cea mai importantă realizare a mandatului a fost inițierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
,,În primul rând este politica externă a doamnei președinte, fiindcă ce nu s-ar spune, dar având posibilitatea să deschidă foarte multe uși, noi am avansat destul de mult în procesul ăsta de a ne apropia de Europa. Al doilea punct forte, indiferent de toate atacurile la care a fost supusă Republica Moldova: provocată, enervată dezinformată, totuși Moldova a rămas stabilă, în pace, cu un grad relativ destul de mare de stabilitate Un alt punct forte eu aș numi și proiectele de infrastructură”, a spus Vadim Pistrinciuc, director executiv al IPIS.
O altă realizare punctată de experți este planul de creștere economică de 1,8 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027.
,,Vorbim despre o posibilitate mai mare de a ne garanta, independența, inclusiv independența energetică. De investiții mai mari în tot ce înseamnă energie regenerabilă, dar și de o deschidere fără precedent, eu aș spune, față de Republica Moldova. Ni s-a spus practic deschis că până în 2029 s-ar putea să devenim membri ai Uniunii Europene. Fără dumneaei nu cred că era posibilă această traiectorie să devină atât de rapidă”, a spus Andrei Curăraru.
Totuși, mandatul a fost marcat și de provocări. Una dintre principalele nereușite este ritmul lent al reformei justiției, afirmă experții.
,,Reforma justiției se realizează încet și experiențele altor state arată ca asta durează ani și ani de zile, a documenta acele proprietăți, acele venituri
pe care le au oamenii din interiorul sistemului. Cred că acele promisiuni care vor mai veni, vor fi cu mult mai realiste și mai puțin optimiste decât ceea am văzut anterior”, a mai spus Curăraru.
Un alt punct slab identificat este fragmentarea societății, care, potrivit lui Vadim Pistrinciuc, necesită o abordare mai incluzivă în al doilea mandat.
,,Părerea mea că ar trebui o abordare un pic mai centristă, ce privește lucru cu diferite regiuni, diferite grupuri trebuie să ieșim un pic peste hotarele anumitor grupuri sociale sau grupuri social-politice și mai multe încercări pentru a diminua această fragmentare a societății care este una destul de periculoasă, mai ales în contextul provocărilor externe pe care le are Republica Moldova’’.
De asemenea, experții consideră că președinta ar trebui să se concentreze pe politica economică.
,,Știu că nu este responsabilitatea directă a președintelui Republicii Moldova, dar totuși astăzi noi trăim vremuri când nu este suficient doar să debirocratizezi sau să zici că este o țară în proces de reforme. Este important ca inclusiv președintele țării să aibă o atitudine mult mai flexibilă, deschisă față de tot ce înseamnă afaceri, tot ce înseamnă investiții, indiferent de preferințele geopolitice”, a spus Pistrinciuc.
,,Este nevoie de o abordare mai pragmatică a relației cu Uniunea Europeană și de a explica Bruxellesului prin ce greutăți trece Republica Moldova și că este nevoie de mai mult ajutor, este nevoie de o poziție mai tranșantă în legătură cu tot ce înseamnă criminalitatea legată de procesele electorale și de o continuitate a reformei justiției”, a spus Curăraru.
Maia Sandu își începe al doilea mandat prezidențial din data de 25 decembrie.
Lasă un comentariu