Partidele parlamentare și extraparlamentare au opinii diferite în legătură cu criza energetică din regiunea transnistreană, declanșată după ce Gazprom, companie controlată de Kremlin, a oprit livrările de gaze către stânga Nistrului, invocând o pretinsă datorie. În timp ce opoziția, printre care și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, susține că Chișinăul trebuie să recunoască datoria și să identifice posibilități de soluționare împreună cu Gazprom, alte formațiuni pro-europene, precum Partidul Schimbării nu au soluții populare, dar strategice, subliniind că Rusia a declanșat-o intenționat pentru a genera o criză politică în țara noastră.
Potrivit lui Igor Dodon, actualul lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și fost președinte de stat, datoria pretinsă de Gazprom „este reală”.
,,Prim-ministrul Recean ne spune nouă, tuturor, care criticăm că nu avem dreptate, că suntem dreptate, dar domnul Recean la sigur cunoaște, sunt sigur că cunoaște, trebuie să cunoască că datoria față de Gazprom este o datorie reală. Dumnealui a fost în Guvernele care au aprobat această datorie”.
Potrivit lui Dodon, autoritățile ar fi trebuit să semneze un contract cu Gazprom privind livrarea gazului rusesc prin „Turkish Stream” în regiunea transnistreană.
,,Acest gaz poate fi dus în Transnistria doar prin aceste conducte, în regiunea din stânga Nistrului el poate merge revers doar aici, adică Orlovka care este pe teritoriul Ucrainei de acolo gazul din Europa că este rusesc că nu contează pentru că pe el nu scrie că este Made in Russia sau unde este el. El poate prin conducta aceasta să ajungă în Transnistria, să rezolve probleme ca oamenii să nu înghețe”.
Anterior, o poziție similară a avut și oligarhul fugar Ilan Șor care conduce Blocul Victorie. Fugarul condamnat penal a afirmat că guvernarea din Republica Moldova trebuie să recunoască pretinsa datorie către Gazprom și să reia dialogul cu Rusia pentru a depăși criza energetică din regiunea separatistă transnistreană. Iar Ion Ceban, primarul Chișinăului, precum și liderul Mișcării Alternativa Națională, evită să spună cine se face vinovat de declanșarea ei, învinovățind guvernarea de la Chișinău.
,,Cunosc ce soluții, eu le-am oferit în spațiul public de ce ne se întâmplă, ceea ce ne se întâmplă pentru că suntem conduși de niște prăpădiți, incompetenți. Iată, de atâta se întâmplă ceea ce ne se întâmplă pentru că sania trebuie pregătită pentru iarnă din timp”.
Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, formațiune care face parte din ,,Blocului Împreună”, susține că această criză pe ambele maluri are două componente: lipsa achiziției la timp a gazului ieftin, ceea ce a dus la scumpirea resurselor energetice pe malul drept. În ceea ce privește cea din regiunea separatistă transnistreană de vină se face Moscova.
,,Însă nu asta a fost scopul regimului Putin, scopul lor era să declanșeze în an parlamentar, în ajunul alegerilor parlamentare, să declanșeze o criză politică prin instrumente economice, iar energetica este baza economiei. 06:43 MUSCA 08:43 Miza Federației Ruse a fost sistarea livrărilor acestui gaz pentru a opri producerea energiei electrice, pentru a băga malul drept într-o criză energetică și economică, lucru pe care l-au reușit cu mare succes”.
Soluția privind depășirea crizei în opinia liderului formațiunii este tratarea la același nivel a cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și a regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova.
,,Integrarea întreprinderilor din stânga Nistrului în industria grea și ușoară a cetățenilor din stânga Nistrului, a cetățenilor noștri din stânga Nistrului în economia reală de piață, asta însemnând că Transnistria trebuie să înceapă să plătească prețul real al gazelor și prețul real al energiei electrice. Ceea ce trebuie să facă Republica Moldova pentru a ameliora această criză este să asigure asistență la factură pentru cetățenii din stânga Nistrului”.
Igor Munteanu, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, a subliniat pentru ,,ONE TV” că această criză energetică are la bază războiul declanșat în februarie 2022 de Rusia în Ucraina.
,,Acutizarea acestei crize cu elemente umanitare, de criză umanitară, se datorează unor calcule diferite pe care le face Kremlinul, atunci când de exemplu nu mai menține politica de a sprijini prin toate mijloacele ,,ruskkii mir” și populația care este loială din Transnistria, dar cu siguranță este interesată de instabilitate politică, lume foarte supărată pe guvernare, pe cursul european”.
Din 1 ianuarie 2025, regiunea separatistă transnistreană a rămas fără gaze rusești, după ce Ucraina a refuzat să prelungească contractul de tranzit. La rândul său, Gazprom refuză să livreze gaze în stânga Nistrului prin alte conducte, invocând pretinsa datorie de 709 milioane de dolari a Moldovagaz, sumă care nu a fost confirmată de auditul internațional realizat la inițiativa Republicii Moldova, dar al cărui rezultat nu este recunoscut de Moscova.
