Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale ar putea fi unificate într-o singură structură, este propunerea ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Potrivit ministrei, această măsură este necesară pentru a spori eficiența activității ambelor instituții. veronica Mihailov-Moraru susține că o astfel de practică există și în alte țări candidate pentru aderarea la UE sau membre ale acesteia, oferind drept exemplu Albania, Croația, Italia și România.
,,Aplicarea acestui model în Republica Moldova ar însemna fuziunoarea procuraturilor specializate într-o singură instituție cu două subdiviziuni, două domenii de competența – anticorupție și crima organizată. Aceasta tranziție eventual s-ar face fără întreruperi cu transferul tuturor procurorilor cu continuarea activității acestora și menținerea dosarelor aflate pendinte pe rolul procuraturilor”.
Ministrul a menționat că acesta este unul dintre cele trei posibile scenarii pentru creșterea eficienței luptei împotriva corupției, implicând cea mai de durată reformă. Celelalte două scenarii presupun fie transferarea competențelor privind investigarea corupției electorale către Departamentul pentru Combaterea Corupției și Spălării Banilor, aprobat de procurorul general în cadrul recentei reorganizări – departament care în prezent are doar 4-5 angajați, fie consolidarea acestui departament prin transferul de procurori din procuraturile specializate pentru extinderea echipei. Mihailov-Moraru a adăugat că legătura dintre criminalitatea organizată, corupție și spălarea banilor este recunoscută la nivel internațional.
,,Menționez faptul că conexiunea între crima organizată și corupție este recunoscută și la nivel internațional și reiese inclusiv din unele acte ale UE conform cărora, citez: Grupurile ilegale pentru a se infiltra în economia legală și instituțiile publice, inclusiv prin corupție. Corupție este o amenințare cheie care trebuie abordată în lupta împotriva criminalității grave și organizate. Aproape 60 din procente din grupurile infracționale raportate sunt implicate în acte de corupție”.
Procuratura Anticorupție a comentat inițiativa Ministerului Justiției, ca răspuns la solicitarea ONE TV trimisă instituției.
,,Urmare a declarațiilor recente ale ministrei Justiției privind propunerea de fuzionare a Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS, subliniem că, în cadrul discursului, nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare care ar justifica necesitatea unei astfel de fuzionări. Procuratura Anticorupție consideră că această propunere nu răspunde cerințelor și provocărilor actuale în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate” , se menționează în răspunsul Procuraturii Anticorupție.
Iar membrii procurori ai Consiliului Superior al Procurorilor a precizat că monitorizează îndeaproape inițiativele privind reorganizarea procuraturilor specializate și își exprimă preocuparea față de impactul pe care aceste reforme l-ar putea avea asupra funcționării eficiente și independente a instituțiilor.
În ultimii patru ani, necesitatea modificării structurii organizatorice a procuraturilor specializate nu a fost discutată, iar aceste dezbateri au apărut abia după ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate, susține fostul ministru și expert în justiție Alexandru Tănase. Potrivit acestuia, în cadrul consiliului, în afară de procurorul general Ion Munteanu, nimeni nu înțelege în detaliu activitatea procuraturii, ceea ce a influențat modul în care s-a luat decizia. Tănase presupune că adevăratul scop al posibilei desființări a Procuraturii Anticorupție este altul.
,,Singura explicația logică care iese la suprafață este că scopul acestei reforme este de fapt eliminarea din sistem actualii șefii de la PA – Doamna Drăgălin. Am văzut mai multe reacții negative în adresa Dumneaei sale, inclusiv din partea Doamnei Președinte Maia Sandu, Președintele Parlamentului Domnu Grosu a avut și el câteva replici destul de concludente în acest sens”.
Expertul în justiție Alexandru Bot spune că există o neclaritate privind miza comasării celor două procuraturi specializate cu profil diferit.
,,Respectiv, ce beneficii ne va aduce această fuziune. Doi, în perioada imediat următoare după această fuziune, va trebui să hotărâm aceleași întrebări pe care nu le putem soluționa în privința Procuraturii Anticorupție atunci când s-a separat de CNA. Adică care este sediul acestei instituții. Care va fi efectivul de oameni care va lucra”.
Decizia finală privind viitorul procuraturilor specializate urmează să fie luată de Parlament în cadrul unei ședințe extraordinare pe 30 ianuarie. Veronica Dragalin conduce Procuratura Anticorupție din august 2022, având un mandat de 5 ani. Șeful celeilalte procuraturi specializate, Victor Furtună, a fost desemnat în funcție în urma unui concurs desfășurat în noiembrie anul trecut. Soarta ambilor șefi este un alt aspect ce urmează să fie discutat de Parlament, a anunțat ministra Justiției.
