Moldova marchează 31 de ani de la adoptarea legii supreme a țării. Constituția Republicii Moldova a fost adoptată pe 29 iulie 1994 şi a intrat în vigoare în data de 27 august, același an. Experții constituționali susțin că în toți acești ani, unele dintre cele mai mari progrese înregistrate în vederea modificării Constituției au fost introducerea limbii române drept limbă de stat și desfășurarea Referendumului constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
,,Constituția stă la temelia țării noastre. Ne garantează libertatea și demnitatea, unindu-ne prin valorile care ne definesc: independență, suveranitate și aspirația comună de a trăi în pace, acasă. Constituția ne garantează că soarta Moldovei nu se decide de alții ci de noi, cetățenii ei”, a spus Maia Sandu.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu a ținut să precizeze că apărând Constituția, apărăm șansa la o viață mai bună.
,,Legea fundamentală protejează valorile care ne unesc și tradițiile care ne unesc și le prețuim, așa încât toți să trăim în respect și buna înțelegere”.
Cu un mesaj a venit și premierul Dorin Recean.
,,Onorăm Constituția prin respectul pentru lege prin implicare civică și prin responsabilitatea cu care fiecare dintre noi își face datoria de cetățean. Să fim uniți și să ne apărăm libertate și democrația și să construim împreună o Moldovă prosperă, puternică și suverană”.
Fostul judecător al Curții Constituționale, Nicolae Osmochescu susține că în mare parte actuala Lege Supremă corespunde realităților și necesităților pe care le are în prezent Republica Moldova. Însă, în ultimii ani, țara noastră a înregistrat progrese remarcabile, fapt ce a dus la modificarea Constituției.
,,Articolul 13 a fost modificat prin hotărârea Curții Constituționale care a statuat că limba oficială în Republica Moldova este limba română. Prin Referendum a fost modificat Constituția în sensul în care s-a introdus un compartiment nou, un capitol special prin care prevede integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova ca obiectiv strategic”, a Nicolae Osmochescu.
Unii experți în drept constituțional mai spun că în acești 31 de ani Constituția a fost respectată de statul Republica Moldova.
,,Și principalul argument în favoarea acestei este că în Republica Moldova are loc o alternanță la guvernare. Dacă are loc alternanță la guvernare, dacă se schimbă Guvernul, pleacă președinții, vin alți oameni în Parlament, au loc alegeri libere în linii mare mecanismele constituționale funcționează și sunt respectate”, a spus Alexandru Tănase, fost judecător al Curții Constituționale.
Pe 20 octombrie 2024 pentru prima dată în istorie, cetățenii au modificat un articol din Constituție, atunci când au participat la Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Însă, la toamnă, Legea Supremă își va spune din nou cuvântul, atunci când vor avea loc alegerile parlamentare, afirmă experții.
,,Iar, anul acesta Constituția va avea o însemnătate foarte mare. Pentru că alegerile din 28 septembrie în esență sunt un act prin care cetățenii trebuie să apere acele prevederi fundamentale: suveranitatea, independența, neutralitatea, pentru că ele sunt amenințate de politicieni care sunt conduși de la Moscova”, a spus Valeriu Pașa, președintele Comunițății WATCHDOG.
Legea supremă fost adoptată la trei ani de la declararea independenței. Ea prevede că Moldova este un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil. De-a lungul anilor, Constituția a fost supusă modificărilor. De exemplu, în 2000, s-a schimbat modul de alegere a președintelui, din vot direct, în vot în Parlament. Modalitatea de alegere a președintelui a fost revizuită și în 2016, când s-a revenit la votul direct, dar nu prin modificarea Constituției, ci printr-o decizie a Curții Constituționale.
Înalta Curte a mai decis, în 2013, că limba oficială este limba română, conform Declarației de Independență, iar anul trecut, în urma Referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în Constituție a fost inclus obiectivul integrării europene.
