Mogîldea: Rezultatul referendumului a demonstrat partenerilor externi ai Moldovei maturitatea țării din punct de vedere al atașamentului pentru integrare europeană

Rezultatul referendumului privind introducerea în Constituție a cursului european al Republicii Moldova a demonstrat partenerilor externi ai Moldovei maturitatea țării din punct de vederea al atașamentului pentru integrarea europeană. Opinia îi aparține lui Mihai Mogîldea, directorul adjunct al Institutul pentru Politici și Reforme Europene și a fost exprimată în cadrul unui interviu realizat în contextul campaniei de informare „Europa de lângă noi”, lansate de posturile ONE TV și STAR TV. Expertul a subliniat că rezultatul la limită nu a afectat nicidecum imaginea Republicii Moldova în fața partenerilor europeni, din contra a arătat că în Moldova există o societate majoritară care împărtășește valorile europene.

„Trebuie să înțelegem că rezultatul a fost pozitiv, deci nu există vreo problemă în acest sens. Deci, eu cred că am arătat în cadrul votului de duminică că suntem maturizați din punct de vedere al atașamentului nostru pentru integrare europeană, chiar dacă, iarăși, avem într-adevăr o cifră destul de mare de oameni care s-au pronunțat împotriva integrării europene.”

Rezultatul la limită la referendum, s-a înregistrat în contextul în care s-a atestat un număr foarte mare de alegători care au ales banii oferiți de către fugarul penal Ilan Șor și de către Federația Rusă pentru a vota împotrivă la referendum, a precizat expertul.

„Autoritățile vorbesc despre un număr de circa 130.000 de alegători care au fost incluși în această schemă de corupere a alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru integrare europeană. Am auzit de la președinta Maia Sandu despre cifra de 300.000 de persoane, probabil adevărul este undeva la mijloc. Dacă, într-adevăr, am asistat la o schemă atât de largă de fraudare a votului, atunci, cu siguranță, rata de susținere a integrării europene ar fi mult mai mare decât ce a atestat în cadrul referendumului de duminică, cu probabil… rata de suport ar fi undeva pe la 60%.”

Populația Republicii Moldova n-a înțeles necesitatea modificării Constituției, spune Mogîldea, deoarece mulți cetățeni au considerat votul la referendum un vot pentru sau împotriva actualei guvernări.

„Unii oameni au votat nu la referendum pentru a protesta împotriva acțiunilor actualei guvernări, sau inacțiunilor actuale guvernări în anumite domenii. Iar asta înseamnă că votul la referendum a fost mai degrabă unul politic decât unul axat pe alegerea vectorului de dezvoltare, de modernizare, de reformare a acestei țări, vector pe care noi îl considerăm a fi unul vestic, unul care ține de Uniunea Europeană. Deci, asta a fost problema.”

Practica de a organiza un referendum este o normă pentru statele care își doresc aderarea la UE a punctat, expertul. În cazul României plebiscitul constituțional s-a desfășurat în 2003, iar efectele în procesul de aderare la UE au fost limitate, așa cum acesta s-a desfășurat chiar înainte de aderare, a adăugat Mogîldea.

„Efectele au fost unele limitate pentru că România a încheiat negocierile de aderare și a semnat tratatul de aderare în anul 2004. România era pe finalul procesului de negocieri cu Uniunea Europeană și nu exista niciun obstacol în direcția definitivării acestor negocieri. Mai degrabă, acel vot a fost pentru a demonstra pentru societatea din România, că susține parcursul de integrare europeană a acestei țări. Este o normă, ca să-i spun așa, ca la finalul negocierilor de aderare, în orice stat care își propune să devină membru a Uniunii Europene, să existe acest plebiscit, acest referendum de confirmare a pregătirii societății de a deveni parte a familiei europene.”

Rezultatele referendumului depind de numeroși factori, inclusiv de eforturile de promovare a integrării europene, de aceea nu este clar care ar fi fost rezultatul dacă acesta s-ar fi desfășurat la finele negocierilor de aderare.

„Nu aș îndrăzni să dau un pronostic care ar fi fost rezultatul referendumului dacă acesta se organiza în câțiva ani, la finalul procesului de negocieri cu Unii Europeană. Mai degrabă, ar trebui să ne uităm la eforturile de comunicare, de informare, de promovare a integrării europene, care au fost investite în acest an, pentru a explica oamenilor de ce este important acest referendum și care vor fi repercusiunile sale asupra procesului de aderare. Dacă acest lucru va fi înțeles către partidele politice, de către Uniunea Europeană inclusiv, în anii următori, ei vor putea să lucreze mai bine și să ajungă, poate, la toată populația acestei țări cu mesaj mai bine țintit, care să aibă un efect mai mare asupra percepțiilor cetățenilor noștri.”

Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.