Proiectul de conservare a caldarâmului istoric de pe strada 31 August 1989 stagnează din nou. Ministerul Culturii a semnat toate avizele încă din martie. De atunci, au trecut două luni, dar Primăria nu a lansat nici măcar licitația pentru selectarea companiei de construcție care trebuie să se ocupe de lucrări. Municipalitatea spune că are nevoie de timp pentru asta. În aceste condiții porțiunea istorică a străzii este în continuare folosită în calitate de parcare. Experții avertizează că amânarea lucrărilor poate duce la distrugerea irecuperabilă a patrimoniului.
Caldarâmul de pe strada 31 August 1989 a fost descoperit în martie 2023 în timpul unor lucrări de reparație a drumului. Pavajul ar data din a doua jumptate a secolului XIX. Primăria Chișinău a anunțat că zona va fi transformată în una pietonală, iar patrimoniul cultural va fi restabilit și valorificat. Au urmat doi ani în care municipalitatea și Ministerul Culturii s-au acuzat reciproc de tergiversarea procesului de reabilitare a străzii și conservare a pavajului istoric. Ministerul Culturii susținea că Primăria Chișinău trebuia să elaboreze proiectul de execuție și să-l prezinte Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, spre avizare. Acest lucru s-a întâmplat abia în acest an, la sfârșitul lunii martie.
,,Pe 14 martie acum, recent, în sfârșit, a fost prezentat proiectul și au primit avizul, Primăria, pentru realizarea lui. Nu s-a realizat nimic, pentru că nu a vrut Primăria. Noi nu am reținut nici cu o zi măcar intenția Primăriei de a lucra pe acest obiectiv”, a spus ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Suntem la mijlocul lunii mai și tronsonul cu caldarâm de pe strada 31 august 1989 arată la fel.
,,Urmează procedurile de avizare a proiectului, procedurile de licitație și atunci când vor fi finalizate vă vom anunța”, a spus viceprimarul Capitalei, Ilie Ceban.
Primarul Ion Ceban dă vina pe tergiversările de la nivel central, dar admite că lucrările nu vor începe prea curând.
,,Doi ani de zile, vorba poetului, am stat și am scuipat în pod. Mă refer acum la Ministerul Culturii…dar acum vreți ca poimâine să fie gata proiectul. Muncim în această privință, ca și la multe alte proiecte”.
În tot acest timp, caldarâmul vechi de secole este folosit pe post de parcare. Nimeni nu a instalat un indicator rutier care să interzică șoferilor să parcheze pe această porțiune de drum.
Deși în apropiere există o parcare supraetajată cu o capacitate de aproape 70 de locuri, șoferii continuă să-și parcheze automobilele pe strada 31 August 1989. Oamenii refuză să achite taxe de până la 50 de lei pe oră, pentru un loc de parcare și își lasă mașinile aici, pe caldarâmul vechi de sute de ani.
,,Atâta timp cât nu e un indicator care interzice”.
,,Asta e o problemă a șoferilor, care ar putea să-și lase transportul undeva la o parcare cu plată, la periferii, iar după asta să vină pe jos, nu e problema în numărul de mașini, e problema în comoditate, fiecare vrea să fie cât mai comod, fără să se gândească că mai este ceva pe împrejur ce aș putea să păstrez”.
,,Mașini n-ar trebui să treacă pe aici. Aici e Bibliotecă Națională, ar trebui să fie pus caldarâm ori asfalt, clumbe cu flori, să fie aranjat. Trebuie numaidecât de luat în seamă, de reparat, dar multe clădiri sunt într-o stare foarte proastă”.
“Să fie organizat ca să fie doar pentru pietoni, să fie interzis accesul mașinilor.”
“Sunt pentru păstrarea pavajului și cred că ar fi bine să se facă întreaga zonă pietonală. Trebuie păstrat, pentru că centrul istoric al orașului nostru e cu adevărat frumos. Cu cât centrul este mai mare și mai frumos din punct de vedere istoric, cu atât atragem mai mulți turiști. Mai multă lume iese la plimbare, se relaxează — e o plăcere să ai un oraș frumos.”
Specialiștii atrag atenția că pavajul vechi ar putea fi valorificat la maxim. În zonă se află Biblioteca Națională și mai multe muzee.
,,Aceste milioane sunt îngropate în pământ și aruncate la gunoi. E o problemă mult mai largă decât segmentul de stradă 31 august, fiindcă până ajunge cu noul strat de asfalt la acest segment de stradă s-a extras și s-a aruncat la gunoi tot granitul care a fost anterior”, a spus doctorul în arhitectură, Sergiu Ciobanu.
În orașele europene, astfel de materiale sunt păstrate și reutilizate. La Chișinău, însă, ele ajung la gunoi. În loc să fie recuperat, granitul este eliminat complet – ceea ce duce nu doar la pierderi de milioane, ci și la distrugerea unui element important din patrimoniul urban. „Este o risipă uriașă”, avertizează experții.
,,Este o imagine dintr-o parte pierdută a orașului, legată de pavarea străzilor, iar din altă parte ea este și actuală, fiindcă foarte multe străzi au păstrat acest pavaj, pur și simplu el este acoperit. Deci aici trebuie văzut care este acea medie, ce ar trebui să facem în acest sens”.
Pavajul de pe strada 31 August din capitală este din granit şi ar data din perioada 1868-1870. Acesta a fost montat până la venirea lui Carol Smith în funcţia de primar al Chişinăului.
Lasă un comentariu