Piața Marii Adunări Naționale s-a transformat, în weekend, într-un adevărat tărâm al tradițiilor românești. Atmosfera a fost animată de cântece, dansuri populare și hora tradițională. Meșterii populari au deschis porțile către trecut, țesând, brodând și cioplind în lemn chiar sub privirile curioase ale vizitatorilor. Publicul s-a bucurat de bucate autentice și de momente artistice speciale, susținute de Fuego, Feli, Gabi Nebunu și alți interpreți care au unit simbolic malurile Prutului prin muzică. Cea de-a treia ediție a Festivalului Tradițiilor Românești a fost organizată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
,,A treia ediție a festivalului vine cu un mesaj de promovare a valorilor, tradițiilor și a obiceiurilor noastre, care sunt comune. Ne propunem să rămânem, aici, în PMAN, și să aducem cât mai mulți meșteșugari și artiști de pe ambele maluri ale Prutului”, a spus directorul general al DRRM cu atribuții de secretar de stat, Constantin-Valentin Răducanu.
Fiecare nod de ață, fiecare ciobitură în lemn, a spus o poveste veche, dar plină de viață. Vizitatorii au rămas fascinați de dedicația și migala cu care meșterii populari și-au realizat lucrările.
,,Iubim tot ce e românesc. Meșterii sunt minunați”.
,,Ne plac obiectele tradiționale, chiar e ce să vezi, așteptăm și niște prieteni din Estonia să vină și ei încoace”.
,,Aici sunt izvoarele, izvoarele curate, care șterg poluarea și provoacă curățenia sufletească, până la urmă, că tot ce vedem aici, în mare parte e pe cale de dispariție”.
,,Am văzut cum cioplesc în lemn, am văzut stative, când eram copil mama mea țesea”.
Meșterul popular Pavel Lupașc participă de fiecare dată la festival și aduce la Chișinău tradițiile autentice ale județului Vancea.
,,Fluierele le fac din lemn de prun și din lemn de frasin. Buciumul îl fac din lemn de cireș, învelit cu coaja de cireș și mai punem ca ornament și pentru rezistență tablă din alamă, fixate la capete la fluiere“.
Meșterița Ionela Lungu din Humulești nu a venit singură la festival, ci însoțită de Nică, Păcală, Fata Moșneagului și alte personaje celebre din poveștile lui Ion Creangă.
,,Folosesc doar elemente naturale – lut, pentru căciuliță folosesc cușmă din pielicele de miel, tăbăcită. Încerc să-i apropii pe copii cu blândețe către arta populară și către meșteșuguri”.
Iar Alina Iorga ne-a destăinuit câteva secrete din confecționarea bolurilor din lut.
,,Prima dată, pregătirea lutului, după aceea vine modelatul, după finisatul, după aceea vine pictatul, după aceea se pune la uscat, durează cam 2-3 săptămâni uscarea, după aceea le ardem la 950 de grade, le scoatem din cuptor, le smălțuim, le băgăm încă o dată la o mie douăzeci de grade, durează cam o lună și ceva de zile la un obiect”.
Festivalul Tradițiilor Românești s-a încheiat duminică seara cu un concert grandios în PMAN. Chiar și în ploaie, oamenii au fredonat melodiile îndrăgite și au dansat cu artiștii, iar organizatorii, reprezentanții DRRM au promis să revină cu ediții noi.
Lasă un comentariu