Lucrările de conectare a satului Copanca din raionul Căușeni la rețelele Premier Energy, stopate la sfârșitul săptămânii trecute, așa și nu au fost reluate. Oamenii spun că nu vor să plătească un tarif mai mare pentru energie electrică, așa că au blocat lucrările. Jurnaliștii ONE TV au mers în localitate și au discutat cu sătenii despre motivul protestului.
Pentru locuitorii satului Copanca, raionul Căușeni, problema conectării la rețeaua de energie electrică de pe malul drept al Nistrului a devenit una foarte sensibilă. O mare parte dintre locuitori sunt persoane în vârstă, care trăiesc doar din pensie. Aceștia susțin că nu își permit să achite facturile la tarifele de pe malul drept, însă, în același timp, nu doresc să trăiască sub controlul regimului separatist.
Oamenii din satul Copanca se opun conectării la rețeaua de energie electrică de pe malul drept al Nistrului. Ei se tem că facturile lor vor crește semnificativ.
„Până acum, am primit energie electrică din regiunea transnistreană și totul a fost bine, am plătit la tarifele transnistrene. Ne convine această situație și nu avem nevoie de altceva. Suntem de acord să trăim așa cum trăim acum. Nu cerem alipirea la regiunea transnistreană, doar să fim lăsați în pace.”
,,Suntem un sat mare și toți suntem împotriva conectării la alte rețele. MUSCA Plătim gazul la prețul din Moldova, iar apoi ni se returnează diferența față de tariful din regiunea transnistreană sub formă de compensație.”
,,Aicia-s 2 stanții la Dubăsari și la Dnestrovsc, da? Eu cred că o să reguleză și o să fie iară. De acolo să-i plătesc? Cui să-i plătești? Până a să vie lumina ceea, să treacă prin 7 mâini. Încă la Chișinău acolo câți posrednici. Și când a să ajungă, eu ce trebuie să hrănesc jumătate de julici de acolo, din Chișinăul cela? – Și o să fie scump și nu doriți? – Nu doresc, nu doresc”.
Pare că locuitorii nu vor să renunțe la proteste. Așa că nu se știe când vor fi reluate lucrările.
,,Întreprinderea a informat despre situația creată în teren în satul Copanca autoritățile și așteaptă o decizie care ar asigura cadrul necesar pentru derularea lor în deplină securitate respectând regulile de securitatea a muncii”, a spus purtătorul de cuvânt al Premier Energy, Vasile Gribincea.
Mulți dintre locuitori nu știu despre faptul că, deși satul va fi conectat la rețeaua electrică de pe malul drept, cetățenii nu vor fi obligați să se racordeze. Președinta Maia Sandu a explicat că această conectare este esențială, în primul rând, pentru instituțiile publice.
,,Noi conectăm și o să conectăm aceste localități. E alegerea oamenilor, dacă vor să folosească acest curent electric sau nu vor să-l folosească, dar pentru noi este important ca școlile să lucreze, grădinițele să lucreze, consumul curentului și a căldurii este finanțat de stat pentru majoritatea instituțiilor”, a spus Maia Sandu.
Directorul gimnaziului din satul Copanca, Veronica Galan, unde învață puțin peste 100 de copii, susține că conectarea gimnaziului la rețeaua de pe malul drept va permit elevilor să poată continua studiile fără întreruperi.
,,La moment avem gaz, până când nu se știe, lumina se deconectează în fiecare zi, este un grafic pe 5 ore. Astăzi de la ora 7 până la ora 12. Acuma s-a conectat, de acuma avem lumină. Noi de acuma suntem flexibil la acest grafic și putem să ne planificăm activitatea noastră pe parcursul zilei”.
În prezent, localnicii plătesc energia electrică și gazele conform tarifelor din regiunea transnistreană. În cazul gazului, facturile sunt calculate la tarifele aplicate pe malul drept, iar diferența este compensată de stat. Sistemul a fost impelmentat în 2015. Acum, această decizie pune autoritățile într-o poziție dificilă, susține fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea.
,,Soluția a fost una anticriză. A fost o soluție aplicată în 2015 pentru a preveni la fel o criză umanitară, dar cu foarte mari riscuri de recursiuni pe dimensiunea politică, de schimbarea status kvo-ului în zona de securitate și spun lucrurilor pe nume asta înseamnă depierdere acestor localități”, a spus fostul vicepremier pe Reintegrare, Alexandru Flenchea..
În anul 2024, Guvernul Republicii Moldova a alocat 131 milioane de lei pentru compensațiile oferite locuitorilor din Zona de Securitate. În 2025, bugetul destinat acestui scop a crescut la 138,2 milioane de lei.
Lasă un comentariu