Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar deschide oportunități uriașe de dezvoltare economică și prosperitate. Accesul la piața vastă a celor 27 de state membre ar permite exportul produselor moldovenești, stimulând investițiile, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea noilor tehnologii. Mai mult, integrarea în UE ar aduce beneficii sociale semnificative, inclusiv condiții mai bune de muncă și o securitate socială sporită. Opinia îi aparține Lilianei Palihovici, președintei asociației „Institutum Virtutes Civilis” și a fost făcută în cadrul interviului realizat în contextul campaniei „Europa de lângă noi”, lansată de ONE TV și STAR TV.
-Bun găsit! Discutăm astăzi, în cadrul proiectului „Europa de Lângă Noi”, despre procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană cu doamna Liliana Palihovici, președintă a Asociației „Institutum Virtutes Civilis” și copreședintă a „Platformei Societății Civile Uniunea Europeană-Republică Moldova”. Doamna Liliana Palihovici, vă mulțumim pentru că ați acceptat să ne oferiți acest interviu.
-Mulțumesc pentru oportunitate.
-Pentru început, o întrebare generală. Dacă considerați că tot acest efort care este depus de Republica Moldova pentru a adera la Uniunea Europeană și tot acest efort pe care va trebui încă să-l depunem, se merită?
-Cu siguranță se merită și probabil că până acum am făcut nu suficient pentru a avansa rapid în acest parcurs european. Republica Moldova are nevoie de mai mulți parteneri și aceasta este necesar pentru dezvoltarea ei democratică, pentru dezvoltare economică sustenabilă, pentru o societate mai puternică și mai rezilientă la tot felul de provocări. Dacă aș analiza care a fost parcursul nostru de dezvoltare în ultimii 30 de ani, atunci trebuie să spunem că, din momentul când Republica Moldova a lansat procesul de negocieri pentru semnarea acordului de asociere și acordului de comerț și liber schimb, a început o nouă etapă în parteneriatul nostru cu UE. Din acea etapă, Republica Moldova a avut mai multe oportunități susținute de către Uniunea Europeană pentru reforme politice, reforme a guvernanței, pentru consolidare respectului drepturilor omului și, totodată, oportunități noi au apărut pentru dezvoltarea economică a Moldovei. Deci, un șir de produse moldovenești au avut acces liber pe piața europeană, ceea ce a însemnat enorm pentru starea noastră economică și dezvoltarea noastră economică, în momentul când piețele tradiționale, vechi, au refuzat să primească produsele moldovenești. Deci, merită să investim și mai multe resurse și mai mult efort pentru a ne continua acest parcurs. Mai mult ca atât, este strict necesar ca cei care stau în fruntea procesului ăsta de promovare a integrării europene să vorbească mai mult, să prezinte societății mult mai multe detalii despre acest parcurs european și despre beneficiile integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
-Și dacă ar fi să sintetizăm câteva dintre aceste avantaje, care ar fi cele care apar în evidență?
-Păi, primul lucru este, să zicem, oportunitatea de dezvoltare economică și prosperitatea societății. Atunci când analizăm care este piața de desfacere a produselor moldovenești și ne limităm la hotarele Republicii Moldova, înțelegem că aceasta deloc nu se oferă prea mare perspectivă pentru dezvoltarea business-ului, pentru crearea de locuri noi de muncă, pentru investiții în noile tehnologii, în diferite sfere ale economiei. Odată ce Republica Moldova devine membra Uniunii Europene, ea are acces la o piață enormă. Deci produsele moldovenești vor putea fi exportate, vândute în 27 de state membre a UE. Mai mult ca atât, avem și o libertate mai mare de circulația capitalului și a oamenilor. Deci libertatea circulației capitalului ar da posibilitatea unui creștere a investițiilor, de apariții a noi, întreprinderi, de noi domenii de dezvoltare economică. Asta ar duce și la creșterea locurilor de muncă, a numărului locurilor de muncă. Totodată trebuie să ținem cont că odată ce un stat aderă la Uniunea Europeană, se angajează, se respectă și legislația europeană care impune anumite reguli și anumite condiții pentru angajare în câmpul muncii, condiții de muncă, securitate socială sporită. Iar această ar aduce mai multe beneficii fiecare persoană care ar fi angajată și ar beneficia de un salariu mai bun, de condiții de muncă mai bune și mai echitabile. Să nu uităm că Uniunea Europeană, una din valorile Uniunii Europene este respectarea demnității umane, respectarea drepturilor omului este unul din criteriile fundamentale acestei Uniuni.
-Considerați că s-a pus punct în urma acestui referendum (dezbaterilor) despre vectorul pe care trebuie să-l aleagă Republica Moldova în materia de politică externă ?
-Da. Rezultatele referendumului arată că Republica Moldova a decis că singura sa cale sau parcurs de dezvoltare este cel de integrare în Uniunea Europeană, chiar dacă acest rezultatul referendumului nu este unul care ar fi să zicem 2-3 din populația Republicii Moldova. Dar acest rezultat ne demonstrează că societatea moldovenească încă este slab informată despre ce este Uniunea Europeană, despre ce oportunități ar putea avea fiecare persoană în momentul când țara devine membra Uniunii Europene. Dacă mai continuăm să fim așa dezbinați sau ne schimbăm atitudinea, depinde de noi înșine. Și dacă acest vector rămâne neschimbat pentru zeci de ani înainte, depinde de fiecare de noi. Trebuie să ținem cont, totuși, că parcursul nostru european depinde de fidelitatea sau loialitatea politicienilor pe care oamenii îi aleg în funcții publice. Deci dacă oamenii la următoarele scrutine, la anul viitor sau peste 4 ani, peste 10 ani, vor continua să aleagă politicieni care susțin parcursul european al Republica Moldova, susțin dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, noi vom fi un stat democratic și european. Dacă cetățenii votează altfel, atunci vom trăi așa cum vom vota noi.
-Atunci, ce lecții am putea învăța pentru a nu permite și pe viitor ca aceste forțe, care, înțeleg și din exterior, am avut parte de interferență în manipularea opiniei publice, în coruperea referendumului. Ce lecții am putea învăța pentru a nu permite pe viitor astfel de procese să se întâmple, mai ales că avem la orizont și alegerile parlamentare.
-Prima lecție este să comunicăm mai mult cu cetățenii. În momentul în care cei care guvernează avansează în procesele lor de negociere pentru aderare, este la fel de important să avanseze și în creșterea încrederii cetățenilor în guvernanți și în reformele pe care le implementează. Dau un exemplu de ce cred că ar trebui mai mult să comunicăm despre investițiile pe care le face Uniunea Europeană în Republica Moldova, despre resursele care sunt alocate pentru dezvoltarea sustenabilă a Moldovei. Cu suportul Uniunii Europene, în ultimii doi ani, peste 895.000 de persoane din Republica Moldova au beneficiat de compensații pentru perioada rece a anului, sau de compensații pentru a face față crizei energetice. Dacă doar aceste 895.000 persoane ar fi înțeles că trecerea peste această dificultate sau peste acest impas prin care au trebuit să treacă Republica Moldova a fost posibilă cu suportul Uniunii Europene, am fi avut nu 50% din voturi în susținerea parcursului nostru european, dar am fi avut mult peste 55% sau chiar sub 60%. În cazul dat, cred că oamenii care beneficiază de asistența pe care o dă Uniunea Europeană Republice Moldova trebuie să cunoască acest lucru. Spre exemplu, locuitorii autonomiei Găgăuze, merg pe drumuri reparate din fondurile europene. Orașul Cahul, orașul Ungheni arată total diferit, orașe moderne europene. Și acest lucru s-a produs cu investiții din partea Uniunii Europene. Au fost extinse rețeaua de servicii sociale în țară, cu resurse oferite de Uniunea Europeană. Au fost consolidate capacitățile la zeci de întreprinderi mici și mijlocii, cu resursele oferite din Uniunea Europeană. Nu este suficient să facem un comunicat de presă despre acest lucru.
-Tot referitor la fondurile europene, acum o lună Comisia Europeană a adoptat planul de creștere pentru Republica Moldova în valoare de aproape 2 miliarde de euro. Care considerați că sunt materiile cele mai necesare de a investi în Republica Moldova, sectoarele care necesită o creșterea ?
– Într-adevăr decizia Comisiei Europene de a susține cu aproape 2 miliarde de euro dezvoltarea Moldovei este o dovadă foarte clară a parteneriatul și a deschiderii pe care o are Uniunea Europeană pentru a ajuta Moldova să crească și economic și din punct de vedere democratic. Care sunt cele mai importante domenii? Eu cred că ele au fost alese foarte corect de către Comisia Europeană. Atunci când vorbim de investiții în infrastructură, știți că prin acest plan se propune să fie finanțată reconstrucția unei centuri în jurul Chișinăului, construcția a două spitale mari regionale la Cahul și la Bălți. Care vin să îmbunătățească .. Astea sunt lucruri care vin să îmbunătățească infrastructura moldovenească, infrastructura drumurilor și infrastructura serviciilor de sănătate. Totodată în acest plan veți găsi și un angajament de investiții în peste 25.000 de întreprinderi mici și mijlocii care vor beneficia de asistență financiară pentru dezvoltarea business-ului în sate și orașe. Și un accent aparte este pus pe susținerea întreprinderilor create de familii. Deci, aceasta ar oferi posibilitatea și zecilor sau miilor de familii moldovenești care au plecat ani în urmă peste hotare să se întoarcă acasă și să investească, să-și creeze o întreprindere și să aibă aici un loc de trai și bunăstare asigurată în Republica Moldova. Mai sunt și componente ce țin de îmbunătățirea accesului la internet, investiții în infrastructura și asigurare cu internet în zonele îndepărtate ale Republicii Moldova și un șir de alte prevederi care țin de investiții în dezvoltare economică, în dezvoltare socială și consolidare de infrastructură. Deci exact de ceea ce are Republica Moldova nevoie astăzi pentru a fi mai rezilientă la tot ce se întâmplă aici, în regiune.
-Mesajele politicienilor de la Bruxelles sugerează că acest suport financiar al Uniunii Europene ar putea stagna dacă la Chișinău nu va fi un guvern pro-european. Cât de justificate considerați că sunt aceste declarații?
-Păi, avem o zicală în popor: „Omului poți lua forțat lucrurile, dar nu îi le poți da forțat”. Deci, totul este în mâinile noastre. Dacă noi, ca cetățeni, vom decide că dorim să fim stat membru a Uniunii Europene, va trebui să susținem și să votăm politicieni care își asumă acest angajament să ducă Republica Moldova în Uniunea Europeană și nu își asumă acest lucru doar declarativ, ci întreprind reforme foarte concrete și arată această schimbare pe care fiecare om și-o dorește și pe care, de fapt, și Uniunea Europeană o așteaptă de la fiecare stat ce intenționează să adere la ea. Deci, nu cred că ar trebui să ne sperie mesajele politicienilor de la Bruxelles, ar trebui să ne sperie indiferența sau tentativele de manipulare a opinii publice aici în țară. Și pentru a nu lăsa lucrurile să meargă la voia întâmplării, cred că fiecare actor din societate trebuie să își facă partea sa de sarcină. Eu, în calitate de cetățean, să vorbesc cu alți oameni și să le spun de ce, să le dau toate argumentele, să-i ajut să înțeleagă de ce ar trebui să voteze pentru o dezvoltare democratică și a Republicii Moldova. Deci, îndemnul meu este ca fiecare să se pregătească pentru alegerile, scrutinele care urmează. Când spun să se pregătească, asta înseamnă în timp să se informeze, să monitorizeze faptele, comportamentele diferitor partidelor politice, a diferitor politicieni și să înțeleagă cine este de fapt pro-european și democratic prin acțiunile lor sau cine este doar declarativ în preajma alegerilor pentru a manipula cu rezultatele voturilor.
-Este o provocare pentru Republica Moldova, dar ce provocări au întâlnit alte țări, de exemplu România, în această perioadă de preaderare și cum le-a reușit lor să-și menține parcursul european?
-Deci, probabil că fiecare societate are anumite provocări când trece această etapă, că sunt prea puțite țări în care societatea unanim susține o direcție sau alta. Dar dacă este să vorbim de România, în momentul când ducea negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană, atunci suportul pentru parcursul european era mult mai mare decât îl avem noi astăzi Aceasta le-a ajutat să parcurgă această cale destul de rapid ca o societate unită. Totuși este de menționat că România în momentul negocierilor și la etapa de preaderare a trebuit ca și Republica Moldova să realizeze un șip de reforme. Au făcut aceasta cu succes și au statutul de țară-membră. Deci un exemplu care este aproape de noi și care ne permite să comparăm România de până la aderare la Uniunea Europeană și România de după aderare la Uniunea Europeană, o țară mai dezvoltată și nu trebuie să mergi departe pentru a vedea această schimbare. Deci fiecare din cetățenii Republicii Moldova au posibilitatea să vadă acest lucru și să se convingă de fapt de beneficiile pe care le are acest proces asupra dezvoltării țării. Totodată vreau să zic că în momentul când România a decis să înceapă negocierile și pentru aderare, au avut și o mai mare unitate în opinia partidelor politice care s-au declarat că susțin acest parcurs de integrarea României în Uniunea Europeană și probabil că aceasta a făcut ca și societatea să fie mai unită. Deci aici este lecția de învățat și pentru politicienii din Republica Moldova. Dacă partidele politice cu adevărat își doresc binele acestei țări, ele ar trebui să lucreze în beneficiu țării și să promoveze direcția de dezvoltare care favorizează mai mult țara și acest popor.
-Care sunt principalele obstacole de ordin, poate intern, poate și extern, la care va trebui în perioada următoare Republica Moldova să facă față pentru a-și menține parcursul european?
-Deci, cu siguranță, reforma sistemului de justiție, combaterea corupției, consolidarea administrației centrale și reforma administrației publice locale sunt elemente cheie asupra care Republica Moldova trebuie să muncească în următoarea ani pentru a atinge performanțe și a pregătit țara pentru etapa de aderare la Uniunea Europeană. Procesul ăsta de aderare la UE din punctul meu de vedere, nu este altceva decât o încurajare a eforturilor și a consolidării energiei țării pentru propria ei dezvoltare. Tot ce facem noi, nu o facem pentru UE, o facem pentru noi ca să devenim o țară mai puternică, o țară cu o democrație consolidată. Și când ajungem la această etapă, putem spune că suntem pregătiți pentru a deveni membri a Uniunii Europene. Deci trebuie să muncim atât instituțiile statului, cât și fiecare cetățean în partea locului de muncă.
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
Lasă un comentariu