Președintele României, Klaus Iohannis și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat joi la Washington un acord de securitate pe 10 ani care vizează și Republica Moldova. Într-unul dintre paragrafele documentului, cele două țări promit să coopereze mai strâns cu Moldova „pentru a îmbunătăți securitatea regională și pentru a contracara încercările Rusiei de a o destabiliza”. Cei doi președinți s-au întâlnit în cadrul celui de-al 75-lea summit NATO, desfășurat la Cartierul General NATO.
România a devenit astfel al 23-lea actor politic care a semnat un acord de acest gen, de când Rusia a invadat la scară largă Ucraina în februarie 2022. Cel mai recent acord de securitate similar a fost semnat pe 13 iunie de Zelenski și președintele american Joe Biden.
Acordul include un mecanism de răspuns de urgență în termen de 24 de ore în cazul reînnoirii agresiunii rusești împotriva Ucrainei sau a unei escaladări semnificative.
În acest termen Bucureștiul și Kievul se vor consulta, pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a descuraja agresiunea sau escaladarea.
Documentul are strict valoare politică, nu juridică. Toate aceste acorduri au o structură asemănătoare, prezentând sprijinul deja oferit și identificând priorități pentru cooperarea viitoare cu Ucraina, cu accent pe cooperarea în domeniul militar și de securitate. Acordul semnat joi se deosebește de celelalte prin faptul că menționează direct preocuparea pentru soarta Republicii Moldova.
„Participanții vor încerca să își consolideze cooperarea multilaterală cu alte țări din regiune, inclusiv cu Republica Moldova, pentru a îmbunătăți securitatea regională și a contracara încercările Rusiei de a o destabiliza. Participanții recunosc importanța cooperării trilaterale cu Republica Moldova pentru avansarea procesului de integrare în UE a ambelor țări”, se arată în textul acordului de securitate.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski după semnarea acordului a scris că este „recunoscător pentru fiecare expresie de solidaritate cu ţara şi poporul român”. România anterior a luat câteva decizii prin care sprijină industria de apărare a Ucrainei, precum angajamentul să trimită un sistem modern de apărare antiaeriană și să antreneze piloții ucraineni.
„Am stabilit puncte specifice de cooperare pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre. Ucraina va primi de la România sistemul Patriot și sprijin pentru industria noastră de apărare. În plus, România, împreună cu partenerii noștri, va sprijini centrul de pregătire a piloților noștri de avioane F-16”, a precizat președintele Ucrainei.
Acordul mai prevede consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre. Astfel, România va sprijini Ucraina în deminarea Mării Negre şi va oferi sprijin prin intermediul instrumentelor UE şi NATO. În acest sens România, Turcia şi Bulgaria au lansat în ianuarie, în urma semnării unui acord trilateral la Istanbul, operațiuni comune de îndepărtare a minelor în Marea Neagră.
„Împreună cu Turcia și Bulgaria am înființat un grup naval operativ care a început recent deja prima misiune de deminare în Marea Neagră. De asemenea noi am facilitat un coridor pentru tranzitul navelor ucrainene care transportă cereale și am investit în infrastructură pentru facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene”, a spus Klaus Iohanis.
Tot în marja summitu-lui NATO, România, Grecia și Bulgaria au semnat o scrisoare de intenție care prevede crearea unui coridor de mobilitate militară între cele trei țări. Potrivit scrisorii, această adaptare militară include capacitatea de a suplimenta forțele și echipamentele și de a asigura suportul logistic, prin facilitarea tranzitului transfrontalier de forțe și capabilități, chiar și pe timp de pace pentru a răspunde cerințelor de mobilitate militară, prin crearea unor rute de aprovizionare rutiere și feroviare între statele participante, reducerea birocrației pe timp de pace și maximizarea eficienței în situații de urgență și criză.
Lasă un comentariu