Tot mai puțini oameni locuiesc în Republica Moldova, arată datele preliminare ale recensământului. Conform acestora, țara noastră numără 2,4 milioane de persoane, cu aproape 400 de mii mai puține decât acum zece ani. Totodată, structura demografică reflectă o societate tot mai îmbătrânită. Peste 430 de mii dintre cetățenii Republicii Moldova au mai mult de 65 de ani. Ponderea lor în societate este de 18 la sută, cu 7 puncte procentuale mai mare decât în 2014. Dacă vorbim de tineri, situația este opusă. În 2014, peste 400 de mii de locuitori aveau între 14 și 25 de an. Acum, avem 250 de mii de cetățeni care se încadrează în această categorie de vârstă. Experții spun că situația privind îmbătrânirea populației este îngrijorătoare.
,,Vorbim despre efecte ca să nu spun dezastruoase, să zicem, fapte nefaste, care iau forma unor impedimente majore în sensul dezvoltării economice ai țării. Dezvoltarea necesită o demografie, tendințe demografice pozitive. Noi vorbim, în Republica Moldova, de o criză tot mai acută de forță de muncă, o presiune tot mai acută asupra sistemului de pensii, fiindcă crește rată de dependență demografică”, a spus sociologul Vasile Cantarji.
Datele recensământului mai arată că moldovenii migrează tot mai mult de la sat la oraș. 46,4% din populație trăiește în mediul urban, comparativ cu 39,4% în 2014, ceea ce indică o creștere de 7 puncte procentuale a urbanizării.
,,Până în ziua de astăzi, Republica Moldova rămâne și este singura țară pe continentul european, populația care predominant locuia în mediul rural. Ceea ce este cumva ce numim un anacronism. În alte țări s-au urbanizat, cu urmare, proceselor de industrializare, cam un deceniu sau chiar două decenii în urmă. Nu este de parte ziua aceea în care se va raporta că marea parte a populației adică mai mult de 50%, locuiesc în orașe”.
Recensământul relevă o schimbare semnificativă în structura lingvistică a populației. Procentul celor care declară că vorbesc limba română este în creștere, ajungând la 33,2%, în timp ce ponderea celor care se identifică drept vorbitori de limba „moldovenească” a scăzut la 46%. Chiar și așa, numărul celor care afirmă că vorbesc limba română este mai mic decât al celor care consideră că limba vorbită este moldoveneasca.
,,Să nu uităm că pleacă generațiile născute și care au primit, au făcut școală în perioada sovietică, când se accentua foarte puternic, se puneau accente pe moldovenism. Și pleacă din viață, da, și vin generațiile tinere care au crescut, au trecut prin programul școlar de limbă română, cu o conștiință mai liberă în a-și alege ce limbă o consideră ca fiind maternă”.
A crescut și numărul moldovenilor care au obținut și cetățenia altor state. 15,6% au declarat că sunt cetățeni ai altor state, comparativ cu 2014, când numărul acestora era de 5.6%.
,,E vorba de globalizare și populația încearcă să se folosească de oportunitățile pe care le oferă cetățeniile multiple. În primul rând, posibilități mai ample în sensul mobilității”.
Datele au fost colectate în perioada aprilie – iulie 2024 de către patru mii de recenzori. În premieră, aceștia au folosit tablete pe care înregistrau răspunsurile respondenților. Până acum, datele erau înregistrate pe hârtie.
,,Recensământul populației și locuințelor nu este doar un vehicul al datelor importante în cadrul acestui exercițiu unic, dar și un catalizator al modernizării proceselor statistice”, a spus directorul general al BNS.
Organizarea recensământului a costat 2 milioane de euro, banii fiind oferiți de Uniunea Europeană și de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație. Rezultatele finale vor fi publicate în luna august.
Lasă un comentariu