Crearea fondului „Împreună”, prin intermediul căruia autoritățile de la Tiraspol colectează bani pentru plata salariilor, pensiilor și prestațiilor sociale, reprezintă un fel de răspuns al Tiraspolului la inițiativa Chișinăului de a crea un fond de convergență, consideră președintele Parlamentului, Igor Grosu. Totuși, Grosu a adăugat că fondul „Împreună” nu va ajuta în niciun fel locuitorii regiunii.
”E un fel de răspuns, că noi facem fondul nostru. Dacă această companie ar întoarce tot ce a furat – ar fi serios. Dar așa e o fumigenă mediatică aruncată. – Dar credeți că va fi sustenabilă aceasta măsură? – Evident că nu. Evident că nu, că nu se știe de unde sunt banii ceea.”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului au acuzat Chișinăul de blocadă economică a regiunii și au îndemnat ca banii colectați anterior din taxele vamale aplicate întreprinderilor din stânga Nistrului să fie donați în fondul „Împreună”. Potrivit jurnaliștilor ,,Zonei de Securitate”, până acum, cea mai mare donație în fondul „Împreună” a fost făcută de holdingul „Sheriff” al cărei proprietar este Victor Gușan, care a transferat 100 de milioane de ruble transnistrene, adică peste 5 milioane de dolari. Regiunea separatistă transnistreană se află din decembrie anul trecut în stare de urgență economică, iar motivul stării de urgență este faptul că regiunea transnistreană „s-a confruntat din nou cu dificultăți în aprovizionarea cu gaze” conform liderilor separatiști. Din luna februarie a anului trecut, Tiraspolul a început să primească gaze livrate până la granița Republicii Moldova de o firmă elvețiană controlată de investitori unguri, însă plătite de o companie din Dubai. Implementarea acestei scheme a început după ce, din 1 ianuarie 2025, Gazprom, companie controlată de Kremlin, a refuzat să-și onoreze obligațiile contractuale și să livreze gaz regiunii separatiste transnistrene prin alte rute, invocând presupusa datorie a Moldovagaz, neconfirmată de un audit internațional realizat la inițiativa Republicii Moldova. Aceasta după ce Kievul a refuzat să prelungească contractul de tranzit al resurselor energetice către Europa.
