Fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, ar putea ajunge judecător la Curtea Constituțională. El a fost propus de Guvern pentru această funcție, la fel ca Domnica Manole, actuala președintă a instanței. În același timp, Parlamentul i-a înaintat pe Liuba Șova și Nicolae Roșca, care de fapt, își vor prelungi mandatele. Un al cincilea judecător al Curții Constituționale trebuie să fie propus de Consiliul Superior al Magistraturii. În acest caz, a fost propus Ion Malanciuc, magistrat care instrumentează dosarul în care fostul președinte Igor Dodon este acuzat, pe lângă altele, de trădare de patrie.
Guvernul urmează să aprobe în următoarea ședință cele două candidaturi pentru mandatele la Curtea Constiuțională. Premierul Dorin Recean afirmă că ,,ambele candidaturi au competențele profesionale și pregătirea juridică necesară pentru a asigura în mandatul lor respectarea Constituției și a-și îndeplini funcția cu imparțialitate”.
Sergiu Litvinenco a fost ales, în 2019 și 2021, deputat în Parlament. Pentru o perioadă el a deținut și funcția de președinte al Comisiei juridice numiri și imunități. Ulterior, a fost ministru al Justiției în Guvernul Gavrilița. După ce acest Executiv a demisionat, Litvinenco nu s-a mai regăsit în Cabinetul Recean.
În perioada în care a deținut portofoliul Justiției, Sergiu Litvinenco a fost vizat într-un scandal. Pe site-ul Moldova-leaks au fost publicate pretinse conversații ale lui Litvinenco. Printre ele era și un chat denumit CSP, care ar fi arătat un concurs aranjat pentru funcția de procuror-șef anticorupție, câștigat de Veronica Dragalin. Sergiu Litvinenco a negat inițial veridicitatea mesajelor, iar apoi a declarat că acestea „au fost trunchiate, deplasate şi rupte din context”.
Premierul Dorin Recean spune că pe Sergiu Litvinenco îl recomandă în funcția de judecător al Curții Constituționale faptul că în funcțiile pe care le-a avut, a început reformarea sistemului pentru crearea unei justiții independente, care să-și recapete bunul nume și încrederea cetățenilor.
Cealaltă candidatură propusă de Guvern este actuala președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole. Ea activează la Curte din 2019. Potrivit declarației de avere, anul trecut, Domnica Manole a avut un salariu lunar de 93 de mii de lei. Înainte de a ajunge la Curte, Domnica Manole s-a implicat în politică. La alegerile parlamentare din 2019. Ea a candidat pe listele Blocului electoral ACUM. format din Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate. Atunci, nu a obținut un mandat de deputat, dar a fost numită prin vot în Parlament la Curtea Constituțională. Premierul Dorin Recean a subliniat că, la Curtea Constituțională, Domnica Manole a acționat consecvent pentru asigurarea și garantarea supremației Legii.
Parlamentul a înaintat două candidaturi pentru Curtea Constituțională, este vorba de Liuba Șova și Nicolae Roșca, care de fapt își vor prelungi mandatele.
Liuba Șova a ajuns la Curte în 2019, fiind aleasă de Guvern. Mulți își amintesc și acum de proba interviului susținută atunci de Șova.
,,-RO: După CV, înțeleg că dumneavoastră invocați două limbi, și engleza, și franceza. Așa că vom începe cu o întrebare în franceză, apoi veți primi altă întrebare, în engleză. – RO: Engleză, limba mea e engleza, după grad. – RO: Preferați… – RO: Da, da, engleza. – ENG: Bine. În calitate de judecător, cum veți comunica despre activitatea Curții Constituționale? – ENG: După părerea mea, Curtea Constituțională ar trebui dezvolte comunicarea autorităților… publice, comunicarea cu societatea, deoarece Curtea Constituțională este o autoritate independentă a țării”.
Anterior, timp de 25 de ani, Liuba Șova a activat în calitate de lector al Universității de Stat.
La propunerea Parlamentului, și Nicolae Roșca ar putea obține încă un mandat de judecător al Curții Constituționale. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Roșca a candidat pe lista națională a Blocului Electoral ACUM, fără a obține un fotoliu de parlamentar.
Potrivit președintelui Parlamenului, atât Liuba Șova, cât și Nicolae Roșca, „întrunesc competențele necesare” pentru a exercita un nou mandat de câte 6 ani.
Experții atrag atenția despre riscurile unei Curți Constituționale cu membri numiți de același partid. Alexandru Tănase, și el fost judecător constituțional, spune că ,,o Curte monocoloră poate fi o armă de moment. Dar nu va fi niciodată o garanție de durată. Și, de fapt, nici nu aceasta este menirea unei Curți Constituționale. Rolul ei nu este să apere o majoritate de conjunctură, ci să protejeze ordinea constituțională de abuzurile oricărei puteri – indiferent cine o deține. Cât timp partidele vor continua să trateze Curtea ca pe un bastion de cucerit, și nu ca pe o instituție de echilibru, democrația va rămâne o construcție fragilă – gata să se prăbușească la primul cutremur politic serios”. În context, Alexandru Tănase avertizează că, ,,în cazul în care după alegerile parlamentare din toamnă, Partidul Acțiune și Solidaritate va rămâne la putere, sistemul își va continua cursul aparent liniștit. În cazul unui scenariu diferit, Moldova ar putea intra într-un peisaj instituțional tensionat, marcat de conflicte între Președinte și Parlament, blocaje, crize de legitimitate. Potrivit lui Alexandru Tănase, într-un astfel de scenariu, Curtea Constituțională va fi aruncată în prima linie a bătăliei politice”.
Și Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să propună un judecător. CSM a anunțat un concurs pentru selectarea unei candidaturi. Deși concursul a fost prelungit, singurul care s-a înscris a fost Ion Malanciuc, magistrat de la Judecătoria Criuleni, transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție, unde instrumentează inclusiv dosarul în care este vizat fostul președinte, Igor Dodon. CSM a suspus dezbaterilor publice candidatura lui Malanciuc.
Mandatul a cinci din șase judecători ai Curții Constituționale expiră la mijlocul lunii august.
