Curtea de Apel a anulat decizia instanței de fond privind eliberarea condiționată a lui Iurie Radulov, condamnat la închisoare pe viață pentru 10 asasinate la comandă și 11 tentative de omor. Anunțul a fost făcut de președintele Curții de Apel Nord, Ion Talpă. Totodată, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, susține că judecătorii instanței de fond au fost nevoiți să-l elibereze pe Radulov condiționat, după ce în acest sens a fost depusă o solicitare a Administrației Naționale a Penitenciarelor. La rândul său, președinta Maia Sandu și-a exprimat speranța că eliberarea condiționată a celor 9 deținuți condamnați pe viață va fi investigată, iar persoanele care se fac vinovate vor răspunde pentru această eroare.
Președintele Curții de Apel a menționat că cererea adresată Camerei de Apel a venit din partea administrației penitenciarelor.
„În privința lui Radulov în ziua de ieri, asta a fost data de 10 aprilie, a fost repus în termen recursului penitenciarilor și a fost anulată încheierea judecătorului privind eliberarea condamnatului. Astăzi dimineața a fost expediată decizia Curții de Apel în adresa ANP și IGP pentru a întreprinde deja mai departe acțiunile de căutare”, a spus președintele Curții de Apel Nord, Ion Talpă.
La rândul lui, președintele CSM, Sergiu Caraman a explicat că judecătorii instanței de fond, atunci când emit decizii de eliberare a deținuților, sunt obligați să se bazeze pe caracterizarea oferită de administrația penitenciarelor. Eliberarea în sine a fost posibilă după ce au fost operate modificări la legea privind amnistia și eliberarea condiționată, a subliniat șeful CSM.
„Este reglamentare în codul penal a Republicii Moldova, care prevede eliberarea condiționată înainte de termen a persoanelor care execută pedeapsa închisorii. Respectiv judecătorii au avut la dispoziție prevederi legale, care permiteau atât aplicarea amnistiei, cât și eliberarea condiționată înainte de termen acestor categorii de condamnați”.
Președinta Maia Sandu consideră că, în prezent, societatea nu mai este în pericol, însă, pentru a evita repetarea unor situații similare, este necesară o investigație detaliată.
„Știm cu toții, nu este o noutate că aceste riscuri există, când justiția încă nu este reformată până la capăt și știind că și în ANP, avem încă cazuri când oamenii nu își îndeplenesc corect responsabilitățile. Trebuie analizate și se va analiza pe ambele părți cine și de ce s-au produs aceste lucruri”.
Ministerul Justiției a analizat modificările legislative și a subliniat că posibilitatea eliberării persoanelor condamnate pe viață a devenit posibilă în primul rând datorită anumitor amendamente legislative, dar mai important este modul în care acestea sunt aplicate în practică.
„Sunt suspiciuni de abuz și inconsecvență. Ministerul Justiției a inițiat o cercetare complexă a acestor cazuri, însoțită de o verificare detaliată a activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a comisiilor de evaluare a eligibilității, modul cum a fost aplicată legea de către cei responsabili. La finalizarea cercetărilor menționate vor fi luate măsurile necesare, inclusiv sesizări oficiale către autoritățile competente pentru verificarea sub aspect de răspundere penală. Despre rezultatele cercetărilor vom informa ulterior”, – au subliniat reprezentanții ministerului Justiției.
Modificările legislative le-au permis unora dintre condamnații pe viață să beneficieze de comutarea pedepsei la 30 de ani de închisoare, iar ulterior – de eliberare condiționată. Unul dintre ei este interlopul Alexandr Sinigur, alias „Sinii”, condamnat în 2006 pentru omor. A fost eliberat, dar reținut din nou la scurt timp, într-un alt dosar. Ulterior, decizia de eliberare a fost anulată de Curtea de Apel Bălți. Tot în baza noilor prevederi, a fost eliberat și interlopul Iurie Radulov, zis „Babior”, care a părăsit teritoriul Republicii Moldova. În urma scandalului, deputata Olesea Stamate a fost găsită vinovată pentru aceste derapări și a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate. Stamate a fost una dintre autoarele amendamentelor legislative. Ulterior, deputata a declarat că modificările propuse de ea corespund normelor UE, iar problema constă în modul de aplicare a acestor legi.
Lasă un comentariu