Domeniu educației a fost marcat în 2024 de progrese semnificative. Anul trecut au fost implementate proiecte importante dedicate dezvoltării și sprijinirii cadrelor didactice, precum și îmbunătățirii infrastructurii. Sistemul educațional, însă, continuă să se se confrunte cu provocări, precum lipsa cadrelor didactice și nivelul scăzut al salarizării, susțin experții intervievați de ONE TV.
Una dintre realizările importante ale anului, potrivit Danielei Vacarciuc, profesor cu o experiență de peste trei decenii, autor de manuale școlare, a fost implementarea proiectului național „Investim în profesori”, prin care mai multe cadre didactice au beneficiat de instruiri pentru uniformizarea cerințelor educaționale și creșterea calității actului educațional. Tot în 2024, a fost înființat Institutul de Leadership Educațional, o inițiativă mult așteptată, care a vizat formarea liderilor educaționali și dezvoltarea unui sistem de mentorat pentru dascăli. Dotarea instituțiilor de învățământ cu echipamente performante a fost asigurată prin lansarea proiectului „Școala Model”.
,,Se muncește. Guvernarea acționează mai încet decât ne-am dori, dar încet și calitativ. Oricum reformele nu pot fi făcute în grabă. Acțiunile în educație, chiar dacă ne-am dori, rezultatul astăzi nu poate fi așa. De aceea, trebuie să fim îngăduitori, să punem umărul și să ne aducem contribuția care și cu ce poate”, a spus Daniela Vacarciuc, director LT. “Vasile Alecsandri”.
În pofida progreselor obținute, sistemul de învățământ din țara noastră continuă să se confrunte cu multe provocări, una dintre cele mai stringente fiind criza profesorilor. Dificultatea de a atrage tineri în domeniul pedagogic este provocată de salariile modeste și volumul mare de muncă al profesorilor.
,,Nu că am avea universități slabe sau instituții slabe, dar nu au abiturienți. Nu, vor să meargă la pedagogie. Și atunci, recalificările, coptarea cadrelor din comunitate care ar putea să se orienteze spre pedagogie, necesită un efort foarte mare în formare. Formarea cadrelor didactice, motivarea copiilor și salariile profesorilor, sigur că. Ori asta ar fi o dimensiune care ar atrage tinerii în pedagogie să vină”, a spus Daniela Vacarciuc, director LT. “Vasile Alecsandri”.
Printre alte aspecte critice enumerate de specialiști se numără bullying-ul și violența în mediul școlar. Profesorii au subliniat necesitatea unor soluții eficiente pentru a combate aceste fenomene, în contextul în care mulți părinți percep școala ca fiind singura responsabilă pentru rezolvarea acestor probleme. În mediul urban, clasele supraaglomerate, cu până la 47 de elevi, pun presiune pe profesori și îngreunează procesul educațional, susțin experții.
,,Din păcate, asta a sporit foarte mult și la nivel de comunitate și în școli, iar povara a căzut pe umerii profesorilor, pentru că la noi încă e problemă cum să înțelegi democrația. Dacă e făcută observație, trebuie să scrii, trebuie să citești el o percepe ca pe o retorică ce creează disconfort. Și atunci se pornesc niște fisuri care se adâncesc”.
Anul 2024 a fost anul în care utilizarea tehnologiei și a inteligenței artificiale în educație a fost intens discutată. Decizia de a restricționa utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor a generat păreri împărțite, învățătorii subliniind necesitatea unui echilibru între folosirea rațională a tehnologiei și educarea onestității academice.
,,Peste noi a venit inteligența artificială, tehnologiile, ne gândim ce să facem. Scoatem telefoanele, adică le excludem, am în vedere, sau ne învățăm cum să o utilizăm rațional. Ne axăm pe computer sau pe cretă. Telefoanele trebuie strânse pentru ca să nu educăm viitorii hoți și minciunoși, care să ia din succesul altui coleg care muncește”.
Anul 2024 a adus schimbări și în sistemul universitar. Universitatea de Stat din Moldova a fuzionat cu alte instituții, ceea ce i-a permis să crească numărul de studenți. În prezent, Universitatea de Stat din Moldova numără aproape 15.000 de studenți, dintre care aproximativ 300 sunt studenți străini din 22 de țări. Rectorul instituției a subliniat că una dintre principalele direcții de dezvoltare rămâne perfecționarea planurilor de studii, în vederea apropierii acestora de nevoile pieței muncii și cerințele industriei.
,,Uniunea Europeană este nu doar un slogan, este o realitate, și de aceea atunci când ne propunem drept un obiectiv, ne dorim, să trăim mai bine, ne dorim un viitor pentru copiii noștri, trebuie să încercăm să rezistăm, de o parte, în procesul de preaderare și să încercăm să absorbim fondurile și oportunitățile care ne oferă de către parteneri și să muncim pentru realizarea acestora. Așa cum a fost, nu va mai fi. Trebuie să corespundem diferitor lucruri unei lumi spre care noi tindem”, a spus Igor Șarov, rector USM.
În prezent, mediul universitar trece printr-un proces amplu de digitalizare și are obiective ambițioase pentru următorii ani, spune rectorul USM. Dar asemenea școlilor, universitățile din țară se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii profesorilor. Tinerii sunt tot mai puțin atrași de carierele academice și aleg să-și construiască viitorul în cadrul companiilor private, care oferă salarii competitive.
,,Aici mă refer la științele exacte, și aici în regimul de urgență trebuie să întreprindem anumiți pași și asta cred că va fi una din predilecțiile noastre pentru viitor. Pe de-o parte aveam tineri doctori în știință care pleacă. În această toamnă au plecat trei doctori în știință de la științele exacte, dar au plecat în instituții de stat și mă bucură că își continuă activitatea aici, acasă, în Republica Moldova, acolo unde se oferă mai multe oportunități, dar mi-aș dori foarte mult să rămână în continuare în cercetare. Lumea cercetării este o lume foarte frumoasă”.
Pentru a continua proiectele începute și a adăuga valoare sistemului educațional din țară, este necesar ca cei care au contribuit la consolidarea bazei și au adus prestigiu universităților și instituțiilor științifice să fie apreciați, iar tineretul, care reprezintă viitorul învățământului și cercetării din Republica Moldova, să fie încurajat, a concluzionat rectorul USM, Igor Sarov.
Lasă un comentariu