Căderea Guvernului Munteanu va genera o criză politică la Chișinău, dacă partidul de guvernare nu va numi un alt premier în cel mai scurt timp. De această opinie sunt unii analiști politici, care mai spun că Republica Moldova riscă să se confrunte și cu anumite blocaje în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât va pierde și încrederea partenerilor externi. Unii analiști susțin că demisia era previzibilă, pe fondul tensiunilor politice, dar și a reformei fiscale care a fost criticată dur de opoziție și societatea civilă.
Analistul politic, Ion Tăbîrță, susține că dacă în cel mai scurt timp nu va fi învestit un nou Guvern la Chișinău, țara noastră riscă să piardă încrederea partenerilor externi care ne ajută în procesul de aderare la UE.
,,Este afectat procesul de negocieri de aderare la Uniunea Europeană. Asta este principala consecință pentru că un stat care se află într-o instabilitate politică nu are capacitate de a negocia, dar nu are nici credibilitatea partenerilor de negocieri ca să avanseze în dialogul de integrare europeană”, a relatat analistul politic Ion Tăbîrță.
Ion Tăbîrță mai spune că plecarea lui Munteanu ar putea genera o criză politică în țară, asta în condițiile în care un executiv interimar are atribuții limitate.
,, Are atribuții de administrare nu are atribuții de a lua anumite decizii. Are atribuții limitate. Guvernul în continuare va administra treburile în Republica Moldova nu va putea elabora și lua decizii anumite privind anumite politici, anumite hotărârii. Ține de actul de administrare fără a avea puterii de decizii”, a mai menționat expertul politic.
Iar expertul constituționalist Alexandru Tănase, susține că demisia lui Alexandru Munteanu era una așteptată, întrucât cabinetul de miniștri pe care îl conducea nu a îndeplinit reformele asumate.
,,Acest Guvern din start a fost unul care nu a avut cum să supravețuiască o perioadă mai mare de timp. A fost un Guvern fără mandat politic. Pe parcursul la un an de zile acest Guvern nu a efectuat absolut nicio reformă, absolut niciuna. Nu a fost elaborat niciun proiect de lege întru-un fel sau altul să contureze, măcar perspectiva unor reforme chiar și reforma administrației publice locale nu a fost conturată prin proiect de lege, dar printr-o concepție care se discută și nu este clară”, a adăugat Alexandru Tănase.
De asemenea, analiștii mai consideră că prevederile reformei bugetar fiscale au fost cele care au stat la baza demiterii Guvernului Munteanu.
,,Dacă analizăm discursurile și anvergura reformei fiscale a fost buturuga care a răsturnat carul Guvernului Munteanu. Reforma fiscală umblă în buzunarele noastre. Ministerul de resort și premierul nu a luat suficient în calcul impactul social și mecanismele de protecție a celor vulnerabili și au fost nevoiți să retragă bucăți din această politică, după ce lumea s-a enervat. Trebuie să menționăm că în aceste opt luni premierul a fost mai degrabă absent din spațiul public și i-a lăsat pe subodonații săi comunice problemele esențiale”, a spus Andrei Curăraru, expert în politică din cadrul Comunității Watchdog.md.
,, Într-o democrație guvernele se schimbă, echipele executive se remodelează. O putere politică desemnează o nouă echipă își asumă o responsabilitatea în fața Parlamentului și merge mai departe. Trebuie să cerem cu toți de la guvernare transparența statului de drept”, a conchis Daniel Vodă, expert asociat în cadrul IPRE.
Premierul Alexandru Munteanu a demisionat după doar opt luni de mandat, motivând că nu-și mai poate exercita funcția conform propriilor principii.
