Bolile aparatului circulator și cancerul continuă să fie principalele cauze de deces în Republica Moldova. În 2024, trei din patru decese au fost provocate de aceste două maladii. Potrivit specialiștilor în sănătate, principala cauză este neglijarea controalelor periodice, stilul de viață sedentar, stresul, tabagismul și adresarea tardivă la medic. Jurnalista ONE TV Zinaida Batîru a realizat pentru News WEEK un reportaj la acest subiect.
Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în ultimii trei ani se observă o ușoară descreștere a numărului de decese provocate de bolile aparatului circulator. În 2024, au fost înregistrate 19.307 decese, cu aproape 1.700 mai puține față de anul 2022. Cele mai multe victime s-au înregistrat în rândul femeilor cu vârsta de peste 60 de ani.
În schimb, bărbații conduc în statistica deceselor provocate de tumorile maligne. Anul trecut, peste 5.800 de persoane și-au pierdut viața din această cauză, iar 60 la sută dintre acestea au fost bărbați. În topul celor mai letale forme de cancer se află cancerul pulmonar, cu peste 900 de decese, dintre care 752 la bărbați. Urmat de cancerul colorectal, cu aproape 700 de victime, iar pe a treia poziție se află cancerul mamar, cu peste 400 de decese în rândul femeilor, și cancerul hepato-biliar, cu 336 de cazuri.
În top sunt și bolile cardiovasculare. Medicii cardiologi afirmă că în ultimii ani la cabinet se prezintă tot mai mulți tineri cu vârsta de 20 de ani, iar cauza ar fi stilul de viață sedentar, tabagismul.
,,La etapa actuală suntem martori la o creștere a bolilor cardiovasculare, începând de la hipertensiunea arterială care fiind cea mai frecventă patologie cardiovasculară care fiind un factor de risc și un precursor pentru toate celelalte continuând cu cardiopatia ischemică care duce la infarctul miocardic, aritmii, fibrilația arterială fiind cea mai frecventă și toate la rândul său se soldează cu insuficiență cardiacă”, a spus Irina Cabac-Pogorevici,
Orice afecțiune a aparatului circulator poate avea efecte directe asupra creierului. Una dintre cele mai evidente legături între sistemul circulator și creier este accidentul vascular cerebral. În 2024 numărul persoanelor decedate de infarct cerebral a depășit cifra de 2600, arată datele agenției pentru sănătate publică.
,,Orice semn de disfuncție a activității cerebrale, fie chiar dereglarea somnului sau dureri de cap, cefalee, indispoziții, depresie și alte semne care pot apărea, ne mai vorbind de semne brutale ale creierului cum ar pareziile, dereglările de vorbire sau dereglări de concentrație, coordonări de coordonare a mișcărilor toate acestea ne vorbesc de o implicare foarte serioasă a funcției creierului iar la baza acestora frecvent stă dereglările de circulație vasculară”, a spus Stanislav Groppa, medic neurolog.
Deși sistemul nostru medical este modern, pacienții se prezintă adesea la medic în stadii avansate ale bolilor, când tratamentele sunt mai puțin eficiente. Specialiștii în sănătate recomandă ca persoanele sănătoase să facă anual controale de rutină pentru prevenirea și depistarea timpurie a afecțiunilor.
,,Să facă anumite investigații, cel puțin electrocardiograma, să măsoare tensiunea arterială, să măsoare tensiunea arterială acasă. Atunci când este mărită e un semn de alarmă că trebuie să mergem la medic, să facem analize de sânge, să măsoare concentrația glucozei pentru a depista diabetul zaharat la o etapă incipientă, colesterolul în sânge și toate fracțiile sale, fiindcă un colesterol mărit duce la apariția bolilor cardiovasculare mult mai devreme”, a mai spus Irina Cabac.
Medicii menționează că prevenția se bazează și pe un stil de viață sănătos, care include reducerea consumului de produse animaliere și sare, renunțarea la fumat și activitate fizică zilnică de cel puțin 30 de minute. Aceste obiceiuri ar trebui să devină parte din rutina zilnică a fiecărei persoane.
,,O atitudine grijulie față de sine însuși, înseamnă acel volum de apă al utiliza zilnic 2,5 litri -3 litri, hidratarea și se necesită de a o implica zilnic, alimentarea corectă, odihna și somnul are o importanță deosebită, de a avea un somn bun cu o durată optimală de odihnă”, a spus Stanislav Groppa.
Am întrebat chișinăuienii cât de des fac investigații medicale, aceștia recunosc că foarte rar, doar atunci când simt că au o problemă de sănătate.
,,Nu merg dar asta ar trebui să îl schimb ca din rutina mea să devină un obicei sau o regulă”.
,,Mai des ne adresăm atunci când avem o problemă, când ceva ne supără, nu facem controale periodic cum ar fi odată la jumate de an”.
,,- Inima nu o controlez că sunt tânăr, am avut recent probleme cu dinții, fiecare 2-3 săptămâni. – Dumneavoastră mergeți la medic doar când aveți o problemă? – Da”.
Maladiile cardiovasculare sunt cauza numărul unul nu doar în Republica Moldova dar și la nivel global. Conform unui studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ,,Health at a Glance” cele mai afectate țări cu un număr mare de decese ale aparatului circulator sunt statele din Europa de Est.
În top fiind Lituania, unde rata mortalității prin afecțiuni cardiovasculare este de aproximativ 395 de decese la 100.000 de locuitori, urmată de Letonia, peste 290 de decese la 100.000. La polul opus, sunt țări precum Japonia și Franța care raportează cele mai scăzute rate, sub 100 de decese la 100.000 de locuitori, datorită unui stil de viață sănătos și accesului extins la servicii medicale de prevenție.
În Republica Moldova aproape 800.000 de moldoveni suferă de boli cardiovasculare, iar peste 60 000 de persoane suferă de boli oncologice maligne.
