Anul 2024 a fost unul plin de provocări semnificative pentru Europa, cu evenimente și alegeri importante care au marcat atât instituțiile Uniunii Europene, cât și statele membre ale UE. Experții contactați de One TV au trecut în revistă principalele evenimente care au marcat scena europeană din acest an și au subliniat că, în primul rând, războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina este cel care a avut un impact profund asupra stabilității continentului european, afectând economia, societatea și securitatea.
Europa a trecut printr-un an plin de provocări, de la consecințele economice și sociale grave ale invaziei ruse în Ucraina, până la turbulențe politice în state precum Franța, Germania, România, Austria sau Olanda. Crizele geopolitice, dificultățile legate de migrație și ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în Parlamentul European și în guvernele naționale au testat în 2024 reziliența democrațiilor europene. În ciuda acestor provocări, Uniunea Europeană a demonstrat o capacitate remarcabilă de a rămâne unită, puternică și democratică.
„Anul 2024 a fost, din păcate, încă un an greu pentru Europa și pentru întreaga lume, atât din cauza consecințelor invaziei ruse din Ucraina, dar și din cauza unor probleme politice domestice, mai ales în Franța și Germania. Totuși, Europa a demonstrat că în pofida multiplelor probleme, este în continuare o forță economică și politică la nivel mondial”, Eugen Muravschi, analist politic.
„2024 a fost un an marcat de foarte multe evenimente importante din punct de vedere geopolitic pe continentul european. În primul rând să nu uităm continuarea ofensivei militare ilegale ruse împotriva Ucrainei, alegerile pentru Parlamentul European din primăvară, dar și alegerile din diferite țări cum sunt Austria, Franța sau România. Am văzut cum blocul comunitar a reușit să reziste fata atacurilor hibride ale Federației Ruse, și aici vorbim despre susținerea unor candidați care marchează pe o serie de mesaje anti-europene”, a spus Mihai Isac, analist politic.
Strategia Rusiei a urmărit și va urmări să slăbească unitatea internă a Uniunii Europene și să decredibilizeze UE ca model de dezvoltare economică demn de urmat.
„Rusia a sprijinit numeroase formațiuni de extrema dreaptă din Uniunea Europeană, dar și de extremă stângă. Această politică a Rusiei de a sprijini extremele, inclusiv în Europa, inclusiv în Statele Unite, este bine documentată. Pentru Moscova este important ca în UE și în SUA să existe o polarizare, o divizare, cât mai mare, a societății, o instabilitate politică și inclusiv o decredibilizare a vestului ca model de dezvoltare democratică”, a mai adăugat Eugen Muravschi.
Criza politică a lovit grav Franța, unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Republicii Moldova din Uniunea Europeană. Mai întâi, extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen, o prietenă a președintelui rus Vladimir Putin, a câștigat un număr considerabil de mandate în Parlament în urma alegerilor din vară. Apoi, în decembrie, Le Pen a reușit să joace criza financiare din țară și să răstoarne guvernul președintelui Macron.
,,Având în vedere că s-a atins majoritatea necesară, prima moțiune a fost adoptată.”
Erodarea influenței internaționale a președintelui Macron, un jucător-cheie în Europa, s-ar putea reflecta, de asemenea, asupra capacității Uniunii Europene de a oferi sprijin financiar Republicii Moldova, consideră experții.
„Unul este că președintele Macron are mai puțină credibilitate și legitimitate la nivel internațional. Când el nu are foarte mult sprijin politic acasă, respectiv nici nu poate să-și spună cuvântul cu la fel de multă greutate în negocierile internaționale. Al doilea lucru este, hai să spunem și criza fiscală financiară din Franța, un deficit bugetar foarte mare. Asta poate duce la o anumită instabilitate economică și la nivel de UE și, respectiv la capacitatea Uniunii de a ne ajuta financiar pe noi”, a spus Eugen Muravschi.
Iar, alegerile prezidențiale din România, în urma cărora candidatul pro-rus Călin Georgescu a obținut primul loc în primul tur, datorită unei campanii pe TikTok finanțată de Kremlin, au ridicat la un nou nivel îngrijorările Uniunii Europene privind metodele moderne prin care Rusia poate influența alegerile.
„Vedem exemplele din România, dar și din alte părți, că (Rusia) chiar a spart codul despre cum să influențeze alegerile. Toate aceste instrumente noi, sunt foarte mult utilizate pentru a influența alegerile, de aceea trebui să o luăm foarte în serios”, a spus Kaja Kallas, înalt reprezentat al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.
În această conjunctură, experții subliniază că anularea primului tur de scrutin, a fost un gest de maturitate politică.
„Ca și la Chișinău și în România, acest război hibrid se poartă pe străzi, în școlile noastre, în bisericile noastre, în familiile noastre, în instituțiile noastre de învățământ. Faptul că Curtea Supremă de Justiție de la București a decis reluarea întregii proceduri pentru alegerea președintelui României este un semn de maturitate politică, este un semn al faptului că înțelegem unde am greșit și este un semnal clar pentru întreaga Uniune Europeană”, a spus Mihai Isac.
Pe de altă parte, sfârșitul de an a fost marcat și de vestea că demersurile României și ale Bulgariei de a adera în totalitate la spațiul Schengen au fost recunoscute.
„Aderarea României și Bulgarii la Schengen vine ca o recunoaștere a statutului de stat membru al Uniunii Europene, de state cu capacitatea de a influența politica regională a Bulgariei și a României. Aceasta este o veste extrem de bună și pentru cetățenii Republicii Moldova, care dispun de cetățenia statului român sau de cetățenia statului bulgar, urmând să faciliteze foarte mult comerțul și libera circulație”, a adăugat Mihai Isac.
Au avut ecou în 2024 și alegerile parlamentare din Marea Britanie, unde Partidul Laburist a obținut o victorie zdrobitoare împotriva conservatorilor, revenind la guvernare pentru prima dată după 14 ani și transmițând semnale că vor din nou să fie mai aproape de Uniunea Europeană.
„Am reușit! Schimbările încep acum! Sondajul la ieșirea de la urne prevede o victorie zdrobitoare a Partidului Laburist. Rezultatele vin rapid, iar prim-ministrul Regatului Unit își pierde funcția”, a spus Keir Starmer, prim-ministrul Marii Britanii.
Victoria laburiștilor a evidențiat nemulțumirea profundă a britanicilor față de dificultățile economice și sociale care au afectat țara după Brexit.
„Sondajele din Marea Britanii, într-adevăr, arată mulți oameni care regretă ieșirea lor din Uniunea Europeană. Laburiștii, într-adevăr, au dat deja semne că ar fi interesați de o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană. Desigur, însă nu trebuie să ne facem iluzii, să ne închipuim că se vor face primii pași pentru eventuală reintrare a Marii Britanii în Uniunea Europeană”, Eugen Muravschi.
În 2024, Parlamentul European a ales pentru un mandat de cinci ani, noua Comisie Europeană. Faptul a adus vești bune pentru Republica Moldova. În ciuda numărului sporit al extremiștilor din legislativul UE, la șefia executivului european a rămas ferma susținătoare a Moldovei, Ursula von der Leyen, iar pârghiile diplomației UE au fost preluate de Kaja Kallas, o bună cunoscătoare a spațiului post-sovietic.
„Faptul că șefa diplomației europene va fi cineva din Europa de Est, din Estonia, adică o persoană care este familiară cu regiunea, care înțelege, hai să spunem, trecutul post-socialist al acestei regiuni, dar și pericolul pe care îl reprezintă Rusia. Predecesorul ei a fost hai să spunem un diplomat obosit cu puțină forță și puțină credibilitate internațională”, a spus Eugen Muravschi.
Kaja Kallas și-a exprimat deja poziția fermă că extinderea UE este una din prioritățile ei de mandat. În 2024, dintre cele 9 țări candidate la aderarea în Uniunea Europeană, majoritatea au înregistrat progrese vizibile în implementarea reformelor. Georgia, însă, nu doar că a obținut cele mai slabe rezultate, dar a făcut și regrese semnificative, după ce partidul pro-rus „Visul Georgian” a suspendat negocierile de aderare la UE. În consecință, Uniunea Europeană a sistat o parte din sprijinul financiar acordat Georgiei și a anunțat posibilitatea anulării regimului de vize liberalizat pentru anumiți cetățeni georgieni.
„Georgia ar trebuit să trezească groază la Chișinău, trebuie să dea coșmaruri tuturor celor care doresc Republica Moldova în Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a luat deja o serie de măsuri pentru a avertiza autoritățile de la Tbilisi că nu vor accepta schimbarea regulilor democratice, că nu vor accepta instaurarea unui dictaturi în Georgia”, a spus Mihai Isac.
Nu poate fi trecută cu vederea aderarea Suediei la NATO în 2024, care a renunțat astfel la o neutralitate de 200 de ani, un pas similar celui făcut cu un an mai devreme de către Finlanda.
Faptul transmite un mesaj clar: securitatea europeană nu poate fi garantată prin neutralitate, cred experții.
„Faptul că state cum sunt Finlanda sau Suedia au renunțat la acest statut de neutralitate arată amploarea amenințării Rusiei la adresă a securității unor state considerate democrate, care sunt luate etalon în ceea ce privește drepturile omului. Iar acest fapt ar trebui să dea de gândit și celor de la Chișinău atunci când discutăm despre problema acestei neutralități toxice care practic ține prizonieră Republica Moldova în brațele lumii ruse”, a spus Mihai Isac.
Anul 2025 va fi cu siguranță modelat în primul rând de mandatul noului președinte american Donald Trump. Relațiile UE-SUA s-ar putea tensiona, având în vedere politica externă imprevizibilă a fostului președinte, dar și declarațiile sale controversate despre stoparea ajutorului pentru Ucraina.
,,-Ar trebui Ucraina să se pregătească pentru un sprijin mai redus din partea Statelor Unite după preluarea mandatului dumneavoastră? -Probabil da. Cu siguranță’’.
De-acum încolo prioritatea Uniunii Europene va fi de a construi o relație cât de cât avantajoasă cu noua administrație Trump.
„Noua comisie își va trebui să construiască o nouă relație cu Washington-ul, pentru că acolo se va schimba președintele, va veni Donald Trump, care este un politician mai puțin prietenos Europei, decât a fost Joe Bide și să găsească căi să sprijine Ucraina în cazul în care Donald Trump va reduce sprijinul american pentru Kiev’’, a spus Eugen Muravschi.
În același timp Europa va trebui să facă față unei agresiuni intensificate a Federației Ruse.
„În 2025 vom asista la o intensificare a presiunilor Federației Ruse asupra blocului comunitar. La nivelul Uniunii Europene vom vedea cu siguranță o intensificare a colaborării în ceea ce privește industria de apărare și în ceea ce privește crearea unor instituții comunitare de securitate – răspunsul UE față de agresivitatea Federației Ruse – se va menține la un nivel ridicat”, a mai spus Mihai Isac.
Dreapta și extrema dreaptă au câștigat teren în mai multe scrutine naționale din Europa. În Austria, Herbert Kickl a obținut 29% din voturi, cel mai bun rezultat de la al Doilea Război Mondial. În Belgia, Vlaams Belang au dominat alegerile din iunie, dar guvernul federal nu a fost încă nici până la sfârșit de an format. În Portugalia, opoziția de centru-dreapta condusă de Luis Montenegro a câștigat alegerile parlamentare din martie.
Criza politică a afectat și principala economie a UE, Germania. La sfârșitul anului, Bundestagul german, după trei ore de dezbateri, a votat moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului cancelarului german Olaf Scholz, după ce coaliția tripartită de guvernământ a acestuia s-a destrămat, fapt care forțează organizarea alegerilor anticipate la începutul anului 2025.
Lasă un comentariu