Anul 2024 a fost un an al contrastelor economice în Republica Moldova. De la o ușoară revigorare în unele sectoare cum ar fi IT, construcții sau turism până la eșec în altele. Potrivit analiștilor economici agricultura a fost cea care a lovit dur în dezvoltarea economiei țării. Însă lucrurile s-au agravat și din cauza dificultăților în implementarea reformelor și instabilitatea economică.
La sfârșitul anului 2023, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba prognoza o creștere economică de aproximativ 2% în anul 2024, deși pentru a nu rămâne la coada Europei, țara noastră are nevoie de o creștere anuală de 8-10 % în următorul deceniu.
,,Ne așteptăm la o creștere de 1,5-2 % sperăm că aceste pronosticuri să se adeverească. Dar cel mai important ce facem este să pregătim țara pentru creșterea economică accelerată pentru anii următori, pentru că 1,5% nu este suficient pentru Republica Moldova, dacă o să creștem cu 2% în următorii 10 ani o să rămânem cea mai săracă țară din Europa și noi nu merităm asta. Noi avem nevoie de reforme mari care să ofere suficient spațiu economiei cu un ritm mult mai accelerat. Ritmul nostru pe care ni l-am setat este de 8-10% pe următorii 10 ani”.
„Ne-am așteptat inițial că în 2023 va urma acea recuperare economică după criza din 2022, dar în 2023 de fapt am avut o stagnare economică, având în vedere de acea creștere economică de 0,7%, strict pe fundalul unui an agricol favorabil. Dacă nu ar fi plouat, să spunem mai simplu, la timp și suficient, atunci Republica Moldova ar fi avut o recesiune economică”, a spus Adrian Lupușor, director executiv, „EXPERT-GRUP”.
,,Din păcate acum avem o creștere economică de 0,6 %. Motivele principale este criza regională și războiul de la frontieră, dar acestea nu sunt cele mai importante. Cel mai important ca pondere în PIB a fost agricultura. În agricultură noi am avut parte de calamități naturale, am avut parte de grindină, secetă, ceea ce a dus la scăderea producției agricole și respectiv a exporturilor. Noi știm foarte bine că agricultura contribuie la Produsul Intern Brut cu 10-20 % de la an la an. Anul trecut noi am avut o contribuție mai mare la PIB din partea agriculturi. Anul acesta am avut o contribuție în minus cu circa 14%”, a spus expertul Marin Gospodarenco.
În anul 2024 țara noastră nu a înregistrat mari progrese nici la capitalul exporturi, afirmă experții.
,,Avem o scădere la exporturi de circa 13% din păcate. Exporturile au însumat doar 2,4 miliarde de dolari. Și avem importuri de 6,2 miliarde de dolari cu un deficit mai mult de 4 miliarde de dolari. Asta e cel mai mare deficit pe care l-a avut Republica Moldova de la Independență încoace. Anul acesta am exportat mai puține produse agricole, produse cerealiere din cauza secetei. Dar totodată și competitivitatea pe piața internațională a crescut, prețurile la multe produse internaționale s-au diminuat și nu prea am putut face concurență acestei pieței foarte dezvoltate. Mai avem de lucru la standarde, la creșterea competitivității pe piața internațională, diversificarea acestor piețe. Ca structura comerțului noi avem 67% exportate în Uniunea Europeană, ceea ce este foarte bine. CSI a ajuns doar la 4% să avem exporturi”.
În timp ce Agricultura a înregistrat pierderi majore, au fost sectoare care au cunoscut o dezvoltare remarcabilă. Industria, turismul, IT , servicii și domeniul construcțiilor au înregistrat o revigorare.
,,La PIB au contribuit la creșterea foarte mică a PIB-ului finanțele și asigurările, comunicațiile, IT, construcțiile, dar la diminuare a fost agricultura”.
Rata șomajului a avut contribuția ei la stagnarea economiei Republicii Moldova. Experții susțin că marea problemă cu care se confruntă țara noastră este faptul că forța aptă de muncă este plecată peste hotare.
,,Datele furnizate de către Biroul Național de Statistică arată că avem o cifră de 3,6% până la 4% este rata șomajului. Populația activă a plecat din țară. Noi avem aproximativ un milion de oameni plecați peste hotare. Și oamenii noștri contribui la dezvoltarea economică a altor țări și nu a PIB-ului nostru. Plecarea a forței de muncă calificate din Republica Moldova și anume a tineretului este o problemă majoră pentru noi. Din păcate economia noastră nu poate furniza un salariu adecvat cerințelor tineretului”.
Analiștii mai spun că economia țării ar putea fi redresată în următorii ani, dar e nevoie de o implicarea și mai mare a autorităților.
,,Dacă o să avem o creștere economică sustenabilă de 7-10% și mai sus, dar nu una de 0,6% anual, tineretul o să rămână aici. Dacă o să furnizăm un salariu de 20,30, 40 de mii de lei, ceea ce este real, tânărul specialist o să rămână aici acasă, lângă părinți. Noi avem strategii peste strategii, elaborate de către ministerele de resort. Avem strategia la atragerea investițiilor și promovarea exporturilor 2024-2028, avem strategia de țară Moldova 2030, strategia în Managementul finanțelor publice până în anul 2028. Toate aceste strategii din păcate stau pe poliță la ministere una e să elaborezi o strategie, iar alta este să o implementezi. Și toată implementarea acestor strategii ajunge la lipsa de resurse financiare”.
Situația economică nu va înregistra îmbunătățiri palpabile nici în anul 2025, întrucât bugetul de stat pentru acest an este unul la limită, spun experții.
,,Avem la venituri doar 71 de miliarde de lei, la cheltuieli avem 85 de miliarde de lei. Deficitul bugetar este de 14 miliarde de lei.”
Experții economici afirmă că economiei țării poate fi dezvoltată doar cu implicarea tuturor instituțiilor statului.
,,Atragerea investițiilor străine directe. Noi am uitat puțin despre ambasadorii noștri care sunt peste hotare. Ce fac ambasadorii? Că reprezintă țara este ok, dar ei trebuie să aibă și așa o componentă de a fi și ambasadorii economici ai Republicii Moldova peste hotare. Ministerul de externe a Republici Moldova și-a pus întrebarea cât fiecare ambasador a adus în țară din mai mult de 34 de țării în care avem ambasade. Spre exemplu Austria sau Belgia cât ambasadorul care este în Belgia a adus investitori străini în Republica Moldova. Avem așa o statistică?”.
Experții afirmă că procesul de integrare europeană ar putea ajuta la creșterea economică a țării, însă mai sunt necesare acțiuni ferme pentru a accelera reformele interne.
„Per ansamblu vedem o abordare managerială destul de bună a procesului de integrare europeană, însă pe de altă parte vedem problema totuși mersului lent al reformelor. Conform evaluării independente a Expert-Grup și IPRE, la capitolul implementarea recomandărilor și clusterului fundamental care include principalele capitole de negociere, Moldova a acumulat 3.1 puncte din 5 puncte, ceea ce înseamnă că încă mai este de lucru”, a mai spus Lupușor.
Legea bugetului de stat pentru 2025 prevede venituri de peste 71 de miliarde de lei şi un deficit de 14 miliarde de lei. Potrivit documentului, cheltuielile prevăzute în buget urmează să fie acoperite, în proporție de 94,1%, din contul resurselor generale ale bugetului de stat, iar 5,9% – din contul încasărilor de la efectuarea lucrărilor și prestarea serviciilor contra plată, din granturi și împrumuturi pentru proiectele finanțate din surse externe, precum și din donații și alte mijloace bănești, intrate legal în contul instituțiilor bugetare.
Lasă un comentariu