Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian Leon-Țurcanu, a afirmat că țara sa rămâne cel mai activ și vocal susținător al Republicii Moldova la nivel european și va sprijini avansarea cât mai rapidă pe clusterele 3, 4 și 5, în contextul în care Chișinăul este pregătit să înceapă negocierile de aderare pentru clusterele 1, 2 și 6. Afirmația a fost făcută în cadrul unui interviu pentru agenția Moldpres.
În cadrul interviului, diplomatul român a evidențiat că avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este un obiectiv central de politică externă pentru România, iar țara sa va continua să lucreze pentru ,,atingerea acestuia în deplină cooperare și coordonare cu noul Guvern al Republicii Moldova”.
,,Vizita domnului Prim-ministru Alexandru Munteanu la București, la 13 noiembrie 2025, a fost o bună oportunitate să fie discutate la cele mai înalte niveluri politice acțiunile pe care le putem desfășura împreună pentru implementarea rapidă a reformelor necesare. România este pregătită să asiste noul Guvern prin continuarea și amplificarea proiectelor de schimb de experiență, dar și prin continuarea interconectării în domeniul transporturilor și energiei care să integreze Republica Moldova mai profund în spațiul Uniunii Europene și al Pieței Comune. În plan diplomatic, România este cel mai activ și vocal susținător al Republicii Moldova la nivel european, iar acest lucru nu se va schimba. În ultimii ani, Republica Moldova a făcut progrese cu adevărat excepționale în privința procesului de integrare europeană, mai ales prin disponibilitatea și capacitatea politică fără precedent de a implementa reformele necesare. Acestea au fost apreciate la justa lor valoare de instituțiile europene și statele membre și au generat o simpatie sinceră pentru Republica Moldova. De asemenea, a crescut orizontul de așteptări al partenerilor europeni față de Republica Moldova și aceasta nu poate decât să ne bucure.Comisia Europeană a recunoscut toate aceste progrese prin ultimul raport privind procesul de extindere publicat la 4 noiembrie 2025. Strict în baza meritelor proprii, Republica Moldova este astăzi pregătită să înceapă negocierile de aderare pe clusterele 1, 2 și 6. România susține avansarea cât mai rapidă pe această dimensiune, unde Republica Moldova va fi evaluată în funcție de propriile merite. Revenind la întrebarea dumneavoastră, după cum au remarcat numeroși oficiali UE, 2028 este un obiectiv tangibil. Procesul de integrare este unul foarte complex, de aceea sprijinul României pentru parcurgerea sustenabilă a etapelor acestui proces rămâne unul cât se poate de ferm. Pentru că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă cea mai bună garanție de securitate și prosperitate pentru cetățenii acesteia. În același timp, este o împlinire a Parteneriatului strategic bilateral și o încununare a multor ani de activitate diplomatică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România”, a adăugat Cristian Leon-Țurcanu.
De asemenea, ambasadorul Cristian Leon-Țurcanu a spus că România sprijină noul Guvern de la Chișinău, iar agenda celor două state este ,,una foarte complexă, dinamică, cuprinde proiecte și un dialog la nivelul tuturor instituțiilor centrale”.
,,În primul rând, avem o cooperare integrată și aprofundată pentru sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova. Vom continua toate proiectele de schimb de experiență la nivel instituțional pentru a sprijini consolidarea capacității instituționale din Republica Moldova, reforma administrației publice, a justiției, precum și implementarea legislației europene.Dezvoltarea economică reprezintă un obiectiv important și există perspective foarte bune de cooperare pentru favorizarea atingerii acestui obiectiv. România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, iar legăturile economice sunt extrem de bine conturate. Prezența investițională a României în Republica Moldova se ridică la sute de milioane de euro, fiind un motor de creștere economică. Acționăm împreună pentru a încuraja amplificarea acestor investiții, mai ales că aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro a creat un moment deosebit de prielnic. Cu toate acestea, va fi, desigur, nevoie de eforturi susținute din partea noului Guvern pentru asigurarea unui nivel cât mai mare de convergență cu legislația Uniunii Europene, precum și pentru crearea unui mediu de afaceri cât mai predictibil în Republica Moldova, care să încurajeze și alți investitori să aducă capital pe acest mal al Prutului. Atât pentru o creștere economică sustenabilă în Republica Moldova, cât și pentru integrarea în Piața Unică a Uniunii Europene, este important să finalizăm proiectele de interconectare, în primul în domeniul transporturilor, dar și în domeniul energetic.Și aici avem progrese semnificative care promit să genereze un impact pozitiv în viața cetățenilor. Anul viitor este planificată finalizarea podului Ungheni-Ungheni, deosebit de important pentru fluidizarea accesului mărfurilor din Republica Moldova în spațiul Pieței Unice. În viitor, avem în vedere dezvoltarea adițională a infrastructurii de conectare a Republicii Moldova cu rețeaua de transport a Uniunii Europene prin România prin multiple proiecte de modernizare sau construcție de poduri peste râul Prut. Concomitent este în desfășurare implementarea controlului coordonat la punctele comune de trecere a frontierei, pentru fluidizarea traficului și reducerea timpul de așteptare la trecerea frontierei. Recent, a fost semnat și Acordul pentru controlul coordonat la punctul de trecere feroviară a frontierei Fălciu – Cantemir. În domeniul energetic, o prioritate comună este construirea liniei electrice aeriene de 400 kV Suceava-Bălți care să completeze și să susțină interconectarea rețelelor de energie electrică din România și Republica Moldova, efectuată, în prezent, numai printr-o singură linie electrică aeriană de 400 kV Isaccea -Vulcănești. Pentru a genera bunăstarea pe care cetățenii Republicii Moldova și-o doresc, vom folosi și Acordul prin care România oferă Republicii Moldova un sprijin nerambursabil de 100 milioane de euro. Aceste fonduri pot susține dezvoltarea Republicii Moldova pe termen mediu și lung. Intenția comună rămâne să folosim aceste fonduri într-un mod cât mai eficient în beneficiul direct al cetățenilor”, a relatat diplomatul de la București.
În același timp, Cristian Leon- Țurcanu a ținut să sublinieze că ,,Republica Moldova a făcut progrese remarcabile în domeniul energetic”, progrese care sunt recunoscute și de Comisia Europeană în ultimul raport privind extinderea din 4 noiembrie 2025.
,,Trebuie să privim lucrurile în perspectivă: Republica Moldova s-a aflat într-o stare de dependență energetică totală de Federația Rusă însă, astăzi, se aprovizionează exclusiv de pe piața liberă europeană și este în măsură să își aleagă furnizorii de energie. Diversificarea surselor de aprovizionare este o adevărată realizare bazată pe viziune politică, iar beneficiile pentru Republica Moldova sunt imense.Cooperarea bilaterală cu România a fost un element al acestei noi realități. Pentru că trebuie subliniată importanța pe care construcția infrastructurii de interconectare cu spațiul Uniunii Europene, prin România, a avut-o în procesul de asigurare a nivelului actual de securitate energetică a Republicii Moldova. Mă gândesc în mod special la rolul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău în evitarea vulnerabilizării energetice a Republicii Moldova ca urmare a sistării de către Federația Rusă a furnizării de gaz. Mai mult, Republica Moldova folosește din plin capacitățile de stocare de gaze naturale ale României pentru a-și asigura rezerva necesară pentru sezonul rece. Din punctul de vedere al alimentării cu energie electrică, conectarea Republicii Moldova la sistemul ENTSO-E și accesul liber la producătorii de energie electrică din Uniunea Europeană, în limita capacității de transfer, a adus stabilitate și predictibilitate.Astăzi, Republica Moldova nu mai este dependentă de energia electrică produsă la centrala termoelectrică de la Cuciurgan și a reușit să o înlocuiască cu energie achiziționată de pe piața liberă, în special din România. De altfel, România a sprijinit eforturile autorităților din Republica Moldova de aprovizionare cu energie electrică din alte surse inclusiv prin introducerea unei plafonări a prețului pentru achizițiile de la producătorii români. În termen generali, Republica Moldova a făcut și pași legislativi importanți către o convergență cu Uniunea Europeană privind piața de energie.Interconectarea fizică a rețelei de energie electrică din Republica Moldova cu cea din Uniunea Europeană prin România trebuie consolidată, în interesul cetățenilor de pe acest mal al Prutului. De aceea, o prioritate de pe agenda bilaterală este construirea liniilor electrice aeriene de 400 kV Suceava – Bălți și Gutinaș – Strășeni, care să completeze interconexiunea Isaccea – Vulcănești, deja existentă. Aceste proiecte de interconectare sunt un obiectiv central în domeniul energetic atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, fiind menționate și în programul de guvernare al noului Guvern de la Chișinău. Cu toate că acestea sunt proiecte mari de infrastructură, care prin natura lor necesită eforturi semnificative, sunt optimist cu privire la posibilitatea finalizări acestora pe termen mediu, prin acțiuni comune concertate”, a adăugat acesta.
Ambasadorul de la București a fost chestionat și cu privire la sprijinul oferit de România Republicii Moldova, care se confruntă cu provocări de securitate pe fondul războiului din Ucraina. Cristian Leon-Țurcanu a răspuns că: ,,Invazia ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei a generat consecințe multiple pentru Republica Moldova, pe diferite planuri: economic, comercial, energetic, social etc. Din punctul de vedere al securității Republicii Moldova, autoritățile se confruntă în continuare cu acțiuni de factură hibridă venite dinspre Federația Rusă. În esență, putem observa un atac hibrid la scară largă, neîntrerupt și în continuă adaptare asupra Republicii Moldova. Este desigur o problemă mai largă, prezentă și în Uniunea Europeană, dar Republica Moldova este cea mai expusă la astfel de acțiuni. Republica Moldova se află în prima linie în ceea ce privește expunerea la atacurile hibride ale Federației Ruse. Acest lucru a fost absolut evident în timpul proceselor electorale organizate în 2024, precum și, mai recent, în timpul alegerilor parlamentare din acest an. De aceea, Republica Moldova primește un sprijin consistent, coordonat și continuu din partea tuturor partenerilor internaționali. România depune eforturi susținute, atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral pentru a oferi și pentru a mobiliza sprijin în vederea consolidării rezilienței Republicii Moldova. Rezultatele obținute până acum în unele domenii au fost foarte bune. Am văzut la alegerile parlamentare din acest an că autoritățile din Republica Moldova s-au adaptat la instrumentele hibride ale Federației Ruse și au organizat alegerile profesionist, reușind să protejeze procesul democratic în pofida atacului hibrid la care a fost supus. Putem spune că modul în care s-au desfășurat alegerile parlamentare recente dovedește că Republica Moldova face pași importanți către consolidarea rezilienței. În domeniul energetic, Federația Rusă a încercat folosirea gazului ca instrument de presiune hibridă asupra Republicii Moldova, însă această acțiune a eșuat, pentru că Republica Moldova, cu sprijinul României și a celorlalți parteneri internaționali, a reușit să elimine dependența energetică de Federația Rusă. Avem încă foarte mult de lucru, iar, prin natura lor amenințările hibride necesită vigilență continuă, mai ales în ceea ce privește anumite instrumente hibride, precum atacurile cibernetice. Nu există un moment în care atingi un nivel optim de reziliență. Este nevoie de pregătire continuă pentru toate scenariile. În același timp, România sprijină activ Republica Moldova în domeniul apărării, prin expertiză, instruire și prin programe de modernizare tehnică. Prin diverse instrumente de cooperare pentru dezvoltare, Bucureștiul va continua să ofere susținere autorităților de la Chișinău, pentru consolidarea pregătirii tehnice și instituționale în contracararea acțiunilor hibride, având ca obiectiv strategic comun: menținerea Republicii Moldova stabilă, sigură și ferm ancorată în arhitectura de securitate europeană”.
