Oamenii de știință au descoperit că ființele umane îmbătrânesc la nivel molecular în două reprize accelerate – mai întâi la vârsta de 44 de ani și apoi din nou la 60 de ani. Într-un studiu publicat în revista Nature Aging, oamenii de știință de la Universitatea Stanford și de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore au urmărit 108 participanți pe parcursul mai multor ani pentru a observa schimbările de îmbătrânire în moleculele lor – ARN, proteine și microbiomul participanților.
Oamenii de știință au descoperit că îmbătrânirea umană nu are loc într-un mod gradual, liniar. Mai degrabă, majoritatea moleculelor pe care le-au studiat au prezentat modificări accelerate, neliniare, la vârstele de 44 și 60 de ani.
Xiaotao Shen, profesor asistent în medicina microbiomului la Universitatea Tehnologică Nanyang și primul autor al studiului, a declarat pentru CNN că rezultatele arată că „nu îmbătrânim treptat”. Unele puncte în timp sunt deosebit de importante pentru îmbătrânirea și sănătatea noastră, a adăugat el.
De exemplu, capacitatea de a metaboliza cofeina scade semnificativ – mai întâi în jurul vârstei de 40 de ani și încă o dată în jurul vârstei de 60 de ani. Componentele implicate în metabolizarea alcoolului scad, de asemenea, în special în jurul vârstei de 40 de ani, a declarat pentru CNN Michael Snyder, președinte al departamentului de genetică de la Stanford și unul dintre autorii studiului, referindu-se la cele două valuri de îmbătrânire.
Snyder a adăugat că, anecdotic, „oamenii au adesea leziuni musculare și își văd acumularea de grăsime lovită la 40 de ani (legată de metabolismul lipidic) și cu siguranță sarcopenia (pierderea musculară) a lovit oamenii la 60 de ani – aceasta este o problemă foarte mare
Ambele grupe de vârstă au suferit modificări ale proteinelor care țin țesuturile împreună, ceea ce probabil ajută la explicarea modificărilor cutanate, musculare și cardiovasculare, a adăugat el.
De asemenea, riscurile de îmbolnăvire cresc mai rapid, în special după vârsta de 60 de ani. Studiul a constatat că persoanele în vârstă de 60 de ani sau mai în vârstă sunt mai predispuse la tulburări cardiovasculare, probleme renale și diabet de tip 2.
Descoperirea unor astfel de modele poate ajuta la diagnosticarea și prevenirea bolilor, potrivit studiului, care a afirmat că a identificat, de asemenea, „markeri acționabili clinic” care pot fi utilizați pentru a îmbunătăți gestionarea asistenței medicale și bunăstarea populațiilor îmbătrânite.
Studiul s-a concentrat asupra participanților cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani timp de aproape doi ani, în medie. Toți participanții locuiau în California, erau sănătoși și proveneau din medii etnice diverse. Li s-au prelevat probe de sânge, scaun, piele și tampoane nazale și orale la fiecare trei până la șase luni.
Deoarece îmbătrânirea accelerată la femei ar fi putut fi atribuită menopauzei (care are loc de obicei între 45 și 55 de ani), cercetătorii au efectuat analize pe seturi de date separate pentru bărbați și femei. Spre surprinderea lor, au constatat că rezultatele erau similare – sugerând că un punct de tranziție în jurul vârstei de 55 de ani ar putea fi un fenomen comun pentru ambele sexe.
Un studiu anterior realizat de cercetători din Germania și Statele Unite a constatat că există un alt „val” de îmbătrânire în jurul vârstei de 75 de ani, însă cea mai recentă cercetare nu a putut confirma aceste rezultate din cauza intervalului limitat de vârstă al cohortei din studiu, a declarat Shen pentru CNN.
În ceea ce privește ceea ce trebuie reținut din constatările lor, cercetătorii sfătuiesc să se facă schimbări în stilul de viață, cum ar fi să se consume mai puțin alcool și să se facă mai multe exerciții fizice atunci când se apropie acești ani, între 40 și 60 de ani.
Snyder a sfătuit persoanele care se apropie de 60 de ani să aibă grijă la consumul de carbohidrați și să bea multă apă pentru a ajuta funcția renală.
„Aveți mai multă grijă de dvs. la anumite momente din viață”, a recomandat Shen.
Lasă un comentariu