Doisprezece indivizi au fost reținuți la Chișinău într-o operațiune de amploare denumită „Deep fake”, care s-a lăsat cu cel puțin 60 de percheziții efectuate în Moldova, România și Ucraina, sub egida agențiilor europene Eurojust și Europol. Aceștia sunt bănuiți că ar fi înșelat peste 55 de persoane din România, pe care le-au convins inițial să investească bani în acțiuni și monede virtuale, iar ulterior le-au sustras banii investiți, dar și cei de pe conturile lor bancare, prin intermediul unei aplicații instalate pe calculatoarele sau telefoanele victimelor. Valoarea totală a escrocheriilor și spălărilor de bani în care este implicat, de trei ani, grupul criminal organizat transfrontalier se ridică la 1,2 milioane de euro.
În cadrul unor interceptări publicate de Procuratura pentru Combaterea Criminațității Organizate și Cauzelor Speciale se aude cum escrocii vorbesc între ei detodele metodele de estorcare a banilor, iar din discuție reiese că aceștia aveau acces și la datele bancare ale victimelor.
,, – Îl suni și pe acesta și pe celălalt care trebuia să se ducă în Timișoara. Factura îi bătută. Noi acești 5 mii oricum îi luăm că ea o să-i aibă. I-am spus că domnul Dragoș a spus că așa-i procedurile, aveți încredere în noi, el este inspector înalt. El știe ce se face. -Da, da, eu îl ascult. Și ea îmi zice: „Vă dați seama peste 10 mii de euro împrumutați, eu nu am bani de o cafea.” Știi? -Mi-a trimis screenshot și acolo o grămadă de depozite bancare de 120 de mii, de 25 de mii, 250 de mii de euro. Intru eu și mă uit la dânsu și la tranzacții BRD. Frate, i-a transferat fiicei sale jumătate de milion de euro, 570 de mii de euro.”
Ca urmare a investigațiilor, s-a stabilit că bănuiții din Republica Moldova și-ar fi abordat victimele din România prin publicitate creată pe internet, cu pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, ale unor publicații de specialitate economică sau ale unor posturi de televiziune. În așa mod, aceștia ar fi publicat pe internet reclame achitate contra sumei de 250 de euro sau dorari, prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și mari în baza unor investiții minime.
Victimele erau telefonate de membrii grupului infracțional, care se prezentau ca fiind consultanți financiari, brokeri de asigurări, ofițeri de securitate cibernetică, consilieri personali de investiții sau experți financiar. Iar în urma discuțiilor, infractorii convingeau victimele să investească în acțiuni și monede virtuale și le solicitau fotografii ale actelor de identitate, ale cardurilor bancare și ale unor facturi de servicii comunale. De asemenea, victimele erau îndrumate să instaleze pe telefoane și calculatoare programe informatice ce permit controlul de la distanță al acelor dispozitive. În așa mod, făptașii obțineau acces la toată baza de date ale victimelor, inclusiv și la conturile bancare ale acestora. Iar, în cazul în care persoanele vătămate refuzau să mai investească bani, infractorii recurgeau la amenințări.
„- Banii o să-i găsească, dar până ne-a spus i s-a făcut rău. A tras o bocitură până am calmat-o. Că ea nu știe că până mâine o să mai fie. -Asta-i regula, asta facem. Ce vrei de la mine? Ea a vrut să investească, ea a investit.”
Pentru a face parte din schema infracțională, membrii acesteia erau selectați, inclusiv în urma testării la poligraf, pentru a fi prevenită deconspirarea schemei de către autorități. Majoritatea bănuiților reținuți sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, și dețineau rolul de operatori, specialiști în domeniul informaticii și agenți de vânzări. O parte dintre aceștia își recunosc vinovăția și cooperează cu organele de drept.
În cadrul perchezițiilor efectuate în Chișinău, Ialoveni și Ocnița au fost ridicate peste 35 de mii de dolari și zeci de mii de lei, peste o sută de calcultatoare, cartele bancare și zece automobile folosite la comiterea escrocheriei investigate. Tot în acest dosar au fost efectuate nouoă percheziții la Kiev, unde autoritățile ucrainene au ridicat calculatoare, telefoane, peste 58 de mii de dolari și 70 de mii de hrive. În România, schema infracțională este investigată în cadrul a 120 de dosare penale, în baza a 150 de plângeri depuse de persoane înșelate, iar prejudiciul se ridică la 15 milioane de lei românești.
Lasă un comentariu