Numărul secțiilor de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului pentru scrutinul prezidențial din toamnă ar putea fi mai mic decât la alegerile prezidențiale de anul trecut. Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Roman Roșca, a anunțat că decizia urmează să fie aprobată de Comisia Electorală Centrală până la sfârșitul acestei săptămâni. Deși așa-zisa administrație de la Tiraspol a solicitat deschiderea a 41 de secții de votare, numărul ar putea să se rezume la zece. Experții spun că decizia este dictată atât din considerente economice cât și de securitate.
Numărul secțiilor de voatre se stabilește conform mediei numărului de alegători, calculată în baza prezenței la vot la ultimele trei scrutine. Roman Roșca a subliniat că obiectivul autorităților este de a organiza un proces electoral corect, bazat pe libera exprimare.
,,În trecut am fost martori la un vot organizat și influențat din partea alegătorilor din regiunea transnistrene. Misiunea noastră de bază este organizarea unui proces electoral bazat pe corectitudine și libera exprimare. Eu bănuiesc că va fi un număr mai mic pentru că au fost o multitudine de secții care au înregistrat și 35 de voturi, maxim 100 și aceste secții nu sunt argumentate pentru a fi deschise”.
Deschiderea mai multor secții de votare presupune cheltuieli ce urează a fi suportate de guvernul de la Chișinău. Optimizarea ar fi o soluție, spun unii experți, dar și o garanție că votul va fi securizat.
,,Deschiderea unui număr mare de secții de votare ar însemna că noi plătim bani pentru secțiile unde merg foarte puțini alegători. Concentrarea lor în zece secții de votare are sens pentru că vedem statistica de anul trecut. Trebuie respectată securitatea persoanelor de la acele secții, dar și a procesului electoral în general. Noi am deschide mai multe secții dacă acolo n-ar fi un regim instituit de Federația Rusă prin prezența trupelor militare”, a spus experul WATCHDOG, Andrei Curăraru.
Anterior decizia de a reduce numărul secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului a fost criticată de concurenții electorali pro-ruși de la Chișinău. Aceștia au preluat narativele Kremlinului și a așa ziselor autorități de la Tiraspol, potrivit cărora prin reducerea numărului de secții la scrutinul parlamentar din 28 septembrie se încearcă obstrucționarea dreptului la vot al celor peste 276 mii de alegători din regiunea transnistreană. Unii experți susțin că Tiraspolul jonglează cu aceste narative fiindcă știe că autoritățile de la Chișinău nu vor deschide mai multe secții de votare în regiune.
,,Reducerea numărului secțiilor de votare pentru locuitorii regiunii transnistrene este o involuție nefericită pentru că dă pretext atât Chișinăului cât și Tiraspolului să vorbească despre restricționarea drepturilor cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în stânga Nistrului, respectiv se pune la îndoială legitimitatea acestor alegeri. Ei cer mai multe secții de votare exact pentru că știu că Chișinăul nu are de gând să deschidă mai multe secții, iar dacă era să fie majorat numărul secțiilor erau să ceară reducerea acestora sau să împiedice cetățenii noștri de pe malul stâng să vină la alegeri așa cum s-a întâmplat în alți ani”, a spus fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.
La alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din octombrie 2024, autoritățile au deschis 30 de secții de vot pentru cetățenii din stânga Nistrului, situate în 21 de localități de pe malul drept și în raionul Dubăsari. Potrivit legislației, termenul-limită pentru aprobarea organizării secțiilor de vot pentru regiunea transnistreană este 24 august 2025. Decizia finală a CEC va ține cont de avizele primite de la SIS, Biroul pentru Reintegrare și Ministerul Afacerilor Interne.
