Moldova încă nu a primit prima tranșă din sprijinul de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană, dar Guvernul a anunțat deja investiții, precum cele pentru reparația curților de bloc din Chișinău. În același timp, reprezentanta Delegației Uniunii Europene spune că există riscul ca banii din prima tranșă să poată fi accesați în iulie și nu în iunie, cum a anunțat anterior Chișinăul. Experții atrag atenția că banii oferiți, sub formă de granturi și împrumuturi, trebuie folosiți pentru proiecte care în mod sigur vor contribui la creșterea economică. Iar oficialii de la Bruxelles menționează că totul depinde de Chișinău, iar debursările să fac în funcție de reformele efectuate.
Sprijinul de 1,9 miliarde de euro este cel mai mare oferit vreodată Moldovei de Uniunea Europeană. Prima tranșă de finanțare este de 300 de milioane de euro. Restul banilor vor fi oferiți pe parcurs, în perioada 2025 – 2027. Inițial, Guvernul de la Chișinău a anunțat că primii bani vor putea fi accesați la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai. Ulterior, s-a vehiculat cu luna iunie.
,,Ei eu spus că noi așteptăm prima debursare în următoarele luni, iar eu cred că noi încercăm să facem tot posibilul ca banii să ajungă în luna iunie, dar eu cred că va fi prin lunile iunie – iulie. Eu aș spune, prima parte a verii. După cum ați văzut, Guvernul a bugetat o parte din bani, în programul „Bugetul Plus”. Deci Guvernul deja a inclus acești bani pentru a îmbunătăți calitatea drumurilor locale, regionale”, a spus reprezentanta Delegației UE în Moldova, Julda Kielyte.
Experții au criticat graba cu care s-a anunțat proiectul „Buget Plus”.
,,S-a început cu stângul. „Buget Plus” nu a fost consultat cu societatea civilă, nu a fost respectată legea privind transparența procesului decizional. Unele măsuri, de exemplu „Curțile Europene”, nu corelează cu viziunea și cu acest concept de creștere economică. 40:38 Pentru noi, este clar că este o măsură pre-electorală. Atenționăm guvernarea că banii din Planul de creștere economică nu sunt bani acordați pentru un partid, sunt bani acordați țării!”, a spus directorul executiv „Expert-Grup”, Adrian Lupușor.
De cealaltă parte, Guvernul a negat orice asociere a proiectului cu unul electoral. Alți experți s-au referit la reformele din sistemul social care urmează să fie făcute cu sprijinul Uniunii Europene. Toate sunt bine-venite, a menționat Liliana Palihovici, președinta asociației „INSTITUTUM VIRTUES CIVILIS”. De exemplu, Guvernul a propus angajarea a 200 de specialiști în domeniul protecției copilului.
,,În cazul în care acești 200 de oameni vor fi instruiți și angajați, sigur că vom avea un impact în comunitățile în care ei vor active, să presupunem că avem două, trei sate de care răspund acești specialiști. Dacă salariile sunt oferite din resursele acestui Plan de Creștere, trebuie să înțelegem dacă va fi suficientă dezvoltare economică care să ne permită ca, după încheierea acestui program, ca acești 200 de specialiști să rămână să presteze servicii de protecție a copilului”.
Reprezentanta Delegației Uniunii Europene, Julda Kielyte a spus că vocea societății civile este extrem de importantă în procesul de implementare a Planului de Creștere finanțat de Uniunea Europeană.
,,Da, Planul de Creștere este un pas. Dacă Moldova va intra în Uniunea Europeană, vor fi mai multe fonduri pentru proiecte sociale, pentru coeziune. Adică Moldova trebuie să fie pregătită să absoarbă fondurile, iar acest lucru e important, după părerea mea”.
Planul de Creștere a fost semnat săptămâna trecută, în Chișinău. Astfel, guvernul va putea accesa împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de euro, la dobânzi avantajoase, dar și granturi de 400 de milioane de euro. Scopul programului este creșterea potențialului economic al țării, astfel încât Moldova să fie pregătită să adere la Uniunea Europeană până în 2030, așa cum și-a propus actualul Guvern.
Lasă un comentariu