Prevederile Legii amnistiei care permiteau comutarea pedepsei cu închisoarea pe viață cu o pedeapsă de 30 de ani au fost suspendate, printr-o decizie a Curții Constituționale. Până când Curtea va lua o hotărâre finală, persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia de reducerea pedepsei în baza acestei legi. Între timp, deputata Olesea Stamate, care e fost exclusă din partidul de guvernare în urma scandalului, contraatacă. Ea spune că problema nu stă în aplicarea legii, ci în deciziile instanțelor de judecată care au permis ca deținuți condamnați pe viață să fie eliberați.
Judecătorii constituționali s-au expus în urma unei sesizări depuse de procurorul general, Ion Munteanu, care a subliat că schimbările efectuate la Legea amnistiei pot afecta grav siguranța publică și principiile statului de drept. În același timp, partidul de guvernare dă toată vina pe Olesea Stamate care ar fi propus modificările la Legea amnistiei din 2021, cât și două amendamente care ar fi dus la eliberarea a unor deținuți condamnați pentru crime grave. Unul dintre ei este interlopul Alexandr Sinigur, alias „Sinii”, condamnat în 2006 pentru omor.
A fost eliberat, dar reținut din nou la scurt timp, într-un alt dosar. Ulterior, decizia de eliberare a fost anulată de Curtea de Apel Bălți. În aceeași perioadă a fost eliberat și interlopul Iurie Radulov, zis „Babior”, care a părăsit teritoriul Republicii Moldova. La câteva zile după ce i s-a cerut să-și depună mandatul de deputat, Olesea Stamate a publicat pe rețelele sociale un video în care a declarant că problema nu constă în aplicarea legii votată în Parlament.
„Aplicarea legii nu este automată. Atât legea amnistiei, cât și prevederile Codului Penal prevăd clar că eliberarea condiționată sau reducerea termenului de pedeapsă nu se aplică automat. Atenție, Administrația Națională a Penitenciarelor poate să facă propunerea către instanța de judecată, iar instanța de judecată are discreția de a decide dacă merită acel condamnat sau nu să fie eliberat înainte de termen”.
Olesea Stamate mai spune că amendamentele propuse de ea au fost strict tehnice, nu de natură să schimbe semnificativ legea.
„Eu am semnat ambele amendamente, fără să pasez către cineva din colegi, așa cum mai practică unii acum. Asta pentru că nu era nimic dubios sau problematic la acele modificări, ele fiind propuse de instituțiile care implementau la acea etapă legea. Totodată, toate amendamentele au fost publicate pe pagina Parlamentului, au fost transmise pe poșta electronică deputaților din Comisia Juridică și ulterior, au fost examinate în Comisie”.
Olesea Stamate a mai menționat că tatăl său, care este avocat de profesie, i-a reprezentat în instanță pe doi dintre condamnații pe viață, care au cerut să le fie înlocuită pedeapsa cu 30 de ani de închisoare. Stamate a subliniat că, la acea etapă, ambele cereri de amnistie au fost respinse. Ulterior, unul dintre ei a fost eliberat, dar fiind reprezentat de un alt avocat, nu de tatăl său.
„Urmează să fie verificat foarte minuțios cum au fost evaluați deținuții din perspectiva caracteristicii pozitive oferite unor deținuți cu profil problematic. Repet, acțiunile instanței de judecată ridică mari semne de întrebare. În timp ce majoritatea deținuților au fost refuzați în aplicarea amnistiei, unora, destul de problematici, li s-a acceptat”.
Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza de ce unii condamnați pe viață au reușit să convingă judecătorii că pot ieși la libertate, pe când în alte cazuri, cererile au fost respinse de magistrați. De menționat că în urma scandalului, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost demis. Anatolie Falcă a precizat că instituția pe care a condus-o nu a făcut altceva decât să aplice legea aprobată de deputații din Parlament.
Lasă un comentariu