Moldovenii au avut, în 2024, venituri disponibile mai mari, în același timp însă au crescut și cheltuielile

Moldovenii au avut, în 2024, venituri disponibile mai mari, în același timp însă au crescut și cheltuielile, arată datele Biroului Național de Statistică. Analiștii economici atrag atenția că majorarea nu înseamnă automat și o îmbunătățire a nivelului de trai. Fapt confirmat și de unii locuitori ai capitalei, care spun că reușesc cu greu să facă economii.

Potrivit Biroului Național de Statistică, anul trecut, veniturile disponibile ale moldovenilor au fost de două ori mai mari decât cheltuielile. Astfel, în 2024, veniturile disponibile lunare ale populației au fost de 5 300 de lei, cu 7,5% mai mult decât în 2023. În același timp, moldovenii au cheltuit lunar 4 400 de lei, adică cu 3,7% mai mult decât în anul precedent.

Chiar dacă cifrele arată o tendință pozitivă, realitatea este alta, spune analistul economic Marin Gospodarenco.

„Creșterea nominală a veniturilor nu înseamnă automat îmbunătățirea nivelului de trai. Importantă este puterea reală de cumpărare, care depinde de raportul între venituri și prețurile de consum. În 2024 rata inflației s-a situat în jur de 7%, ceea ce înseamnă că prețurile la bunuri și servicii au crescut mai rapid decât veniturile noastre. Cu alte cuvinte, deși moldovenii câștigă mai mulți bani, aceștia pot cumpăra aceleași bunuri și servicii ca și în anul precedent”.

O altă problemă pe care o remarcă analistul este că moldovenii sunt nevoiți să cheltuiască prea mult pentru lucrurile elementare.

„O altă problemă evidențiată din datele statistice este faptul că 40% din veniturile noastre sunt cheltuite pe produse alimentare, iar 17% pe locuință și utilități. Acest model de consum este caracteristic economiilor slab-dezvoltate, unde o mare parte de venituri sunt alocate pentru necesități de bază, iar ponderea cheltuielilor pentru educație, sănătate, economii sau recreere este foarte mică. Pentru comparație, în România ponderea cheltuielilor pentru alimente este de 23%, Polonia 21, iar în țările UE media este de 18-20”.

În funcție de vârstă, ocupație și surse de venit, locuitorii capitalei își gestionează diferit veniturile. Totuși, puțini sunt cei care reușesc să pună bani deoparte.

„Aici e greu de spus, pentru că chiar și prețurile la magazin sunt mai mari. Eu nu achit gazda, pentru că încă locuiesc cu părinții și asta e un plus pentru mine, nu achit unele lucruri și îmi rămâne ceva în plus”.

„-Da, îmi rămâne ceva. – Și au crescut veniturile? – Da, au crescut. 20-25%. – Se întâmplă datorită majorărilor salariale? – Da, datorită creșterii salariului. Am pus deoparte. – Adunați pentru cumpărături mari? – Nu”.

„-După pensia mea, puțin, aproape nu rămâne nimic. – Adică nu rămâne nimic? – Cum să rămână, dacă-i puțin și am nevoie de toate, utilități, una-alta și când te uiți, până la sfârșitul lunii nu mai este”.

Potrivit Biroului Național de Statistică, anul trecut câștigurile salariale reprezintau cea mai importantă sursă de venit a moldovenilor, cu o pondere de aproape 56 la sută. Puțin peste 20 la sută au constituit prestațiile sociale, iar activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor cu o pondere de 10%. Deși în scădere cu 0,9 puncte procentuale față de 2023, transferurile bănești din afara țării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul moldovenilor. În medie, anul trecut, acestea au reprezentat 10,2 la sută în veniturile totale ale populației.