Deputații de la guvernare au propus o derogare de la lege pentru postul public de televiziune. Acesta va putea să mai lanseze un post tv exclusiv în limba rusă. Posturile private, de exemplu, nu pot difuza mai mult de 20 la sută din produs în limba rusă. Proiectul, care a fost înregistrat pe platforma parlamentară, a fost dur criticat atât de opoziție, cât și de analiști, precum și de angajații actuali ai postului public de televiziune. Partidul Acțiune și Solidaritate consideră însă că noul post în limba rusă va fi un instrument eficient de combatere a propagandei.
Unul dintre autorii inițiativei legislative este deputatul PAS Eugeniu Sinchevici. El spune că apariția unui post public pentru vorbitorii de limba rusă este oportună, mai ales că acum, după mai mult de 30 de ani, postul public a început să emită și în regiunea transnistreană. Anterior, PAS-ul a obligat posturile de televiziune să emită 80 la sută din produs exclusiv în limba română.
,,Intenția de a crea un spațiu media cu 80 la sută pentru vorbitori de limba română a fost de a promova limba română, de a promova învățarea limbii române și, în același timp, de a limita impactul propagandei. Mare parte din propaganda care ajunge în Republica Moldova este în limba rusă. Din acest motiv, este important ca anume distribuitorul național să fie unicul care să transmită mesajele în limba rusă”.
,,Mă îngrijorează retorica pe care o folosesc exponenții PAS vizavi de acest subiect, expresii de genul statul nu are un instrument de comunicare, pentru că o televiziune publică este o platformă independentă de informare a cetățenilor în interes public și nu un instrument al statului sau al partidului de guvernare”, a spus expertul Valeriu Pașa.
,,Da, înțeleg că a trezit reacții, dar noi avem o realitate și realitatea este următoarea: o parte a cetățenilor noștri se informează dintr-o bulă informațională pe care o produce cineva, în exterior. – Avem televiziune care au conținut în limba rusă, de ce mai e nevoie de una? – Trebuie să fie publică, eu zic că trebuie să fie publică, pentru că putem asigura controlul public și parlamentar”, a declarat Igor Grosu.
Deputații din opoziția parlamentară i-au acuzat pe aleșii de la putere că, de fapt, își doresc un nou instrument de propagandă.
,,Guvernarea planifică să investească niște bani în infrastructură de propagandă. Banii destinați cetățenilor Republicii Moldova sunt folosiți pentru a întreține o rețea care prestează servicii partidului de guvernare’‘, a spus Vlad Batrîncea.
,,Noi, în Republica Moldova, avem practic în fiecare an campanie electorală. Dacă ar fi să nu facem nimic în prag de nicio campanie, atunci toată Republica Moldova ar trebui să fie pe pauză și să nu facem niciun proiect, să oprim țara”, a spus Sinchevici.
Dinu Plîngău, liderul partidului Platforma pentru Demnitate și Adevăr atrage atenția că un nou post de televiziune este o investiție importantă. De altfel, autorii inițiativei nu au calculat care va fi bugetul noului post tv.
,,O mare risipă de bani și o lipsă de respect față de cei care contribuie la bugetul public național. Evident, încă o tentativă de a mai avea o platformă politică pentru a multiplica mesajele în ajunul alegerilor parlamentare. Noi avem și postul Moldova 1. Trebuie să ne clarificăm în ce stare este această televiziune pentru care cheltuim bugete enorme, peste 200 de milioane de lei. Probabil, bugetul postului public de televiziune este mai mare decât al celorlalte posturi private luate la un loc”.
Deputata din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, Adela Răileanu crede că postul public național de televiziune nu va putea administra încă o televiziune, în limba rusă. Ea a scris pe o rețea de socializare că, potrivit Caietului de sarcini din 2023 Moldova 1 trebuia să producă 748 de ore pentru minoritățile etnice, dar în Raportul de activitate pentru 2023 se vede că au reușit să producă doar 460 de ore, cu tot cu reluări. Iar în 2024, 49 de ore în loc de 602 planificate. Ei au spațiu de emisie suficient la Moldova 1 pentru emisiuni dedicate minorităților etnice, mai crede Răileanu.
Unii angajați ai postului public au criticat și ei inițiativa. Mircea Surdu, prezentatorul emisiunii „Bună seara”, a spus că planul unei televiziuni rusești la TRM a fost pregătit meticulos, pe ascuns. Fără să fie discutat la Comitetul managerial, fără să aibă o dezbatere publică cum ar fi fost normal într-o democrație.
Autorii proiectului spun că el va fi consultat până a fi aprobat în Parlament. Abia după asta, administrația postului public trebuie să prezinte un concept al noului post tv în limba rusă.
Lasă un comentariu