Persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale din centrele de plasament pentru adulți din Moldova trăiesc în condiții greu de imaginat. Relatările despre violență, exploatare prin muncă și presupuse abuzuri sexuale au fost scoase la iveală de jurnaliștii de la Ziarul de Gardă. Timp de doi ani, ei au investigat din interior situația unui centru din satul Bădiceni, raionul Soroca. Potrivit experților și ziariștilor, mecanismele de protecție ale persoanelor cu dizabilități sunt aproape inexistente. Vă avertizăm că urmează imagini și detalii care vă pot afecta emoțional.
,,El s-a îndârjit la mine, a vrut să mă pălească, înțelegi? Deadea Sirioja. Că i-am zis că nu voi paște vacile, pentru că mă dor picioarele. Nu pot scăpa de ei. Nu pot scăpa de el, nu pot, înțelegi?”.
O rezidentă a centrului de plasament din Bădiceni, susține că a fost forțată să muncească zilnic pentru un cuplu de angajați ai instituției, fără a fi plătită. Mai exact, femeia a fost obligată să meargă cu vitele la păscut. În schimbul muncii prestate, femeia spune că primea doar țigări, alcool sau, rareori, câțiva lei.
,,De cât timp faci asta? Acesta e al treilea an. – Și nu ai primit bani pentru asta? – Nu, nu, nu. Îmi mai cumpără apă dulce, înghețată, țigări și îmi mai dă câte un pahar de vin”.
Petru Borta, fost rezident al centrului, a murit în iunie 2021, după ce a plecat cu vacile pe deal și nu s-a mai întors. Stăpânii animalelor îngrijite de rezidenți erau același cuplu de angajați ai Centrului de la Bădiceni, Aliona și Serghei Palamari. Ultimul este fratele directorului centrului din Bădiceni. Serghei a fost condamnat în urma acestui caz la 160 de ore de muncă în folosul comunității pentru tentativă de omor. Serghei Palamari neagă însă că i-ar exploata prin muncă pe rezidenții centrului pentru persoane cu probleme psihice.
,,Așa m-am înțeles cu ea, ce o să-i trebuiască, aia o să-i dau. N-am exploatat-o, ea spunea când vrea la internat se ducea. Nu a fost niciodată intimidată, șantajată. Eu întotdeauna m-am comportat foarte frumos cu ea. – Alți rezidenți care au muncit la dumneavoastră acasă au declarat că i-ați bătut. -Eu am auzit chestia asta și l-am întrebat. Ei, dar eu ce să fac, ea așa a zis. Dar pe altcineva n-am obijduit pe nimeni”.
Directorul instituției, Vasilii Palamari, a declarat că din discuțiile sale cu rezidenta care reclamă abuzuri nu a observat să fie vreo problemă și că nu era la curent cu faptul că alte persoane rezidente erau implicate în activitățile gospodărești ale celor doi angajați.
Acum patru ani, Vasile Pincovschi care era rezident al centrului, a murit într-un accident de muncă în timp ce demola o construcție pentru o infirmieră a centrului. Deși a fost chemată salvarea, bărbatul a decedat în drum spre spital, iar procurorii au clasat cazul, considerând că nu există elemente de infracțiune.
Directorul centrului din Bădiceni recunoaște că mecanismele de protecție ale rezidenților împotriva muncii forțate și altor abuzuri, implementate în prezent la nivelul instituției, dar și la nivel național, sunt insuficiente și afirmă că este necesar să fie dezvoltate reglementări mai complexe și sofisticate în acest sens.
În ultimii cinci ani, Oficiul Avocatului Poporului a semnalat cel puțin șapte cazuri de agresiune și rele tratamente comise de angajați față de rezidenții celor cinci centre de plasament. Trei dintre acestea s-au produs la centrul din Bădiceni.
,,Mecanisme de protecție reale și eficiente ale beneficiarilor împotriva oricăror forme de abuz nu sunt. De raportare, doar la discreția instituțională și percepția dacă ei trebuie să raporteze sau nu. Și noi oricum nu o să aflăm ce se întâmplă acolo tot”.
În 2018, autoritățile s-au angajat să integreze 50 la sută dintre rezidenții centrelor comunitare de sănătate mintală. În șase ani, doar 10 la sută au fost integrați în societate, adică ajutați să aibă o viață obișnuită și poate chiar să se angajeze.
,,Acum autoritățile consideră că serviciile de case și de locuințe protejate sunt scumpe, dar sunt scumpe și serviciile din instituție, dar nu este calitate. Nu știu de ce, dar se pune mai mult accent pe costuri, pe micșorarea costurilor, dra reforma de dezinstituționalizare nu este despre costuri micșorate. Este despre viață, despre drepturi și despre a da sens vieții în comunitate pentru acest grup de persoane, dar nu despre costuri”.
În februarie 2025, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat și criticat dur Moldova pentru încălcarea drepturilor fundamentale, inclusiv pentru sclavie, muncă forțată, tortură, discriminare și nerespectarea vieții private.
Lasă un comentariu