Biroul Electoral Central din România a respins candidatura lui Călin Georgescu, susținut indirect de Kremlin, pentru următoarele alegeri prezidențiale. Instituția a constatat că Georgescu nu îndeplinește criteriile necesare pentru a deveni președinte, precum apărarea ordinii constituționale și a democrației. Concluzia se bazează pe aceleași motive care au stat la baza deciziei Curții Constituționale a României de anul trecut prin care a fost anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. Câteva sute de susținători ai lui Georgescu s-au adunat în fața Biroului Electoral Central și au protestat violent, au aruncat cu pietre și petarde în jandarmi și au dat foc obiectelor din stradă. 13 jandarmi au fost răniți.
Vestea că lui Călin Georgescu nu i se permite să participe la alegerile prezidențiale a provocat tensiuni în Centrul Vechi al Bucureștiului. Jandarmii au fost nevoiți să recurgă la gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanții, în timp ce protestatarii au folosit materiale pirotehnice. Situația a escaladat rapid, iar 13 jandarmi au fost răniți. Șapte protestatari au fost escortați la poliție, pe numele a trei din ei fiind deschise dosare penale pentru vandalism și amenințări. Violența protestatarilor a ajuns până la răsturnarea mașinii unui post popular de televiziune.
În favoarea deciziei au votat zece din cei 14 membri ai comisiei. Judecătorii au argumentat că admiterea candidaturii lui Georgescu ar putea duce din nou la o situație în care Curtea Constituțională să fie nevoită să anuleze procesul electoral. Călin Georgescu a devenit cunoscut peste Prut după primul tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatele scrutinului au fost anulate după ce Consiliul Suprem de Apărare din România a desecretizat documente clasificate ale serviciilor secrete românești privind campania electorală a candidatului filorus Călin Georgescu. Au urmat anchete jurnalistice care au demonstrat că Georgescu a fost ajutat să acumuleze un scor bun anume de oameni care au avut anterior legături cu Kremlinul. De altfel, Georgescu este anchetat pentru mai multe infracțiuni grave, printre care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
În prima sa reacție, postată pe rețelele de socializare, el a calificat hotărârea drept „o altă lovitură directă în inima democrației din întreaga lume!”
„Un singur mesaj mai am: dacă democrația din România va cădea, întreaga lume democratică va cădea! Aici este doar începutul”, a scris Georgescu.
Presa de peste Prut scrie că, în cazul în care Călin Georgescu așa și nu este înscris în cursa electorală, el ar putea fi înlocuit de George Simion, liderul partidului AUR, care are interdicția de a intra în Moldova.
„O să urmeze 2,3 zile când trebuie să fim foarte activi. Vă rugăm să urmați ceea ce vă spun membrii POT, membrii AUR, prin unitate o să ieșim din acest impas.”
După protestele din București, în vizorul oamenilor legii a intrat, din nou, Horațiu Potra, șeful pazei de corp al lui Georgescu și patron al unei companii militare private. Fugit din România, el a lansat pe grupurile de comunicare interne ale angajaților săi un mesaj prin care a cerut o acțiune armată din partea militarilor. Potrivit presei de peste Prut, Poliția Română s-a autosesizat în acest caz și a deschis un dosar penal pentru instigare. Investigațiile au arătat anterior că Potra are legături directe cu cercuri de influență din Rusia și ar putea fi afiliat organizației paramilitare Wagner.
Lasă un comentariu