Rusia condiționează livrările de gaze în stânga Nistrului, chiar și cu riscul de a lăsarea regiunea separatistă fără căldură și energie electrică

Rusia condiționează livrările de gaze naturale în stânga Nistrului, chiar și cu riscul de a lăsa regiunea separatistă fără căldură și energie electrică. În condițiile în care Kievul va interzice tranzitul pentru gazele rusești pe teritoriul Ucrainei de la 1 ianuarie, așa cum și promite, Rusia ar putea folosi o altă rută, prin Turcia. Doar că șeful Gazprom condiționează livrările ulterioare prin plătirea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice, în valoare de 709 milioane de dolari. Ministrul Energiei Victor Parlicov a în data de 25 noiembrie la Sankt Peterburg pentru a discuta problema și a avertizat că regiunea transnistreană este în pragul unei crize umanitare, dacă rămâne fără gaze. Iar locuitorii de pe malul drept al Nistrului ar putea fi puși în situația de a plăti mai mult pentru energie electrică.

,,În general, subiectele de contracte și de livrări de gaze, în special după începutul războiului, au devenit subiecte mai mult politice decât subiecte economice. Da, dacă nu va fi livrat gaz pe malul stâng, acolo vor fi probleme complicate. E o regiune în care există trupe militare ale Federației Ruse, în care există depozite de armament și muniție și nimeni nu dorește acum destabilizarea acesteia. Dar dacă este destabilizată, trebuie să înțelegem că este dorința părții ruse’’.

Moscova încearcă însă să dea toată vina pe Chișinău și pe Kiev. Rușii au îndemnat guvernul moldovean să discute cu ucrainenii și să le ceară să revină la decizia care ar interzice tranzitul pentru gazul rusesc, de anul viitor.

,,Cu certitudine, scenariul în care tranzitul se permite (prin Ucraina n.r.) este un scenariu mai simplu pentru noi, dar înțelegem că este o discuție mult mai largă, una care nu vizează doar Republica Moldova. Dar ei sunt în război, oameni buni. Noi trebuie să înțelegem că Ucraina este în război și ei au considerentele lor’’.

O altă pretinsă soluție propusă de ruși este ca Moldova să achite o așa-zisă datorie de 709 milioane de dolari, pe care o are față de Gazprom. Doar că un audit independent a arătat că o parte din această datorie a fost stinsă și acum, valoarea este mult mai mică, de 8 milioane de dolari.

Cert este că autoritățile moldovene trebuie să se pregătească de cel mai sumbru scenariu, cel în care Rusia nu va mai livra gaze în Transnistria. Potrivit autorităților, asta va provoca o criză umanitară de proporții în regiunea separatistă. Pe lângă riscul ca oamenii să înghețe și să stea pe întuneric la iarnă, există și factorul economic. Majoritatea întreprinderilor mari din regiunea transnistreană depind de gazul rusesc, la fel și bugetul din care se achită pensii și salarii. Chișinăul ar avea posibilitatea tehnică să aprovizioneze stânga Nistrului cu gaze naturale, dar asta prevede costuri de 400 de milioane de euro anual, costuri pe care bugetul din stânga Nistrului nu le poate nicidecum acoperi.


,,Acolo trăiesc aproximativ 350 de mii de persoane și majoritatea sunt cetățenii noștri. Ei riscă să rămână fără căldură și electricitate. Asta s-ar putea transforma într-o catastrofă umanitară. Pentru că sunt cetățenii noștri, noi trebuie să găsim o soluție’’, a spus Dorin Recean.

Fără gazul rusesc, centrala de la Cuciurgan nu va putea funcționa. Iar această centrală produce curent electric care este vândut pe malul drept al Nistrului.

,,Asta înseamnă că noi va trebui să cumpărăm energie electrică din altă parte și să majorăm tariful la energie electrică. Eu nu pot spune acum cu cât, pentru că toate cifrele sunt estimative. Dumneavoastră știți cu cât a crește prețul de la bursa din România la energie electric dacă noi vom mai veni și vom mai cere volume suplimentare?’’, a mai spus Parlicov.

Experții spun că Moscova folosești din nou resursele energetice pentru a șantaja Chișinăul. Alexandru Flenchea crede însă că autoritățile din Chișinău ar trebui să dea dovadă de mai multă fermitate.

,,Situația este foarte simplă. Fie ne asumăm asigurarea securității energetice a acestei regiuni care este parte a Republicii Moldova și deci, ne asumăm întreaga responsabilitate pentru regiunea transnistreană, inclusiv actul de guvernare în această regiune, fie renunțăm la ea, la cei 300 de mii de cetățeni care lucrează acolo. Nu putem interveni, să ne asumăm costuri, să ne asumăm responsabilități, citându-l pe ministrul Parlicov, pentru a preveni o destabilizare în regiunea transnistreană. Aici, adaug de la mine. O destabilizare a cui, a regimului separatist’’, a spus Alexandru Flenchea, fost viceprim-ministru pentru Reintegrare.

Cel puțin pe un subiect, ministrul Energiei, Victor Parlicov, și șeful companiei Gazprom Alexei Miller, au ajuns la un consens. Este vorba de selectarea membrilor pentru Consiliul de Administrației al Moldovagaz. Dorin Junghietu a fost propus de Chișinău pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație, iar Vadim Ceban pentru funcția de vicepreședinte. Potrivit lui Parlicov, Gazprom a dat semnale că va accepta aceste candidaturi.