Apartenența la UE a însemnat pentru România și va însemna și pentru Moldova accesul la un spațiu de securitate și de bunăstare, Liviu Bostan

Apartenența la UE a însemnat pentru România și va însemna și pentru Republica Moldova acces la un spațiu de securitate și de bunăstare, a declarat pentru OneTV vicepreședintele Institutului Național de Administrație din România, Liviu Bostan. Fondurile europene care vor veni în Republica Moldova în perioada de preaderare vor contribui la dezvoltarea țării în toate domeniile, însă autoritățile moldovenești trebuie să fie pregătite pentru a putea beneficia pe deplin de ele, precizează Liviu Bostan. În acest sens, România are de oferit multe lecții învățate din propria experiență obținută în procesul de aderare la UE, mai subliniază acesta.

„Administrația din România are de oferit multe lecții învățate. Multă, multă experiență. O mai bună rată de absorbție, mă refer întâi la fondurile europene, pentru că este vorba de resursă financiară pentru dezvoltarea țării. Dezvoltare în absolut toate domeniile. Nu sunt domenii în care fondurile puse la dispoziție de Comisia Europeană să nu aibă cumva vreun impact. Dar depinde de fiecare administrație dacă reușește să pună în acord programele de finanțare, așa cum sunt ele concepute, în acord cu nevoile populației. Una peste alta, apartenența la UE înseamnă, a însemnat și pentru România și va însemna și pentru alte state aderente, accesul la un spațiu de securitate și de bunăstare.”

Dacă România reușea să absoarbă aceste fonduri de dezvoltare cu mult mai bine, se putea ajunge la performanțe mult mai înalte, spune Liviu Bostan.

„Administrația trebuie să fie pregătită și să se obișnuiască destul de rapid, timpul nu ne așteaptă, lucrurile se petrec rapid, cu tot ce presupune absorbția fondurilor europene, pentru că ele nu sunt disponibile o perioadă nelimitată de timp. Posibilitatea există, banii trec, dar pot trece și pe lângă noi și aici administrația din România poate furniza suficientă experiență, dar va exista și consultanță din partea unor organisme internaționale. E o consultanță matură, avansată, dar totul este să o acomodăm și cu realitățile din Moldova așa cum noi am acomodat-o, am reușit întrucâtva în România. Dar, pe măsură ce trec anii, constatăm și ne convingem încă o dată că se putea cu mult, mult mai bine, iar acest mult mai bine însemna și un trai mai bun pentru mulți dintre cetățenii din România și un mediu economic mai bun pentru afaceri.”

Capacitatea autorităților publice locale din Moldova de a asimila fondurile europene ne poate crea și nouă o serie de probleme, a spus pentru OneTV directorul Institutului de Administrație Publică din Republica Moldova, Sergiu Palihovici.

,,Una dintre provocările cele mai mari ține de tot ceea ce înseamnă competență. Dezvoltarea competențelor în administrația publică, în mod special a celor care, respectiv, sunt implicați direct în procesul de negociere pe articolele de aderare la UE. Deci, asimilarea de fonduri, capacitatea noastră de a absorbi aceste fonduri. Este foarte important să ne amintim de experiența, nu tocmai bună, dar este o experiență pe care trebuie să ne-o însușim și să învățăm din aceste lecții, care au avut-o frații noștri de peste Prut în perioada primilor ani când au devenit membri ai UE, când acest grad de absorbție a fondurilor europene era destul de mic. Capacitatea anume a autorităților la nivel central și local de a face față acestei provocări, lucruri care s-au schimbat cu desăvârșire azi. Același lucru ne poate crea și nouă o serie de probleme’’.

Liviu Bostan a precizat că în România au fost administrații locale care au reușit cu mult mai bine decât altele să atragă fonduri europene.

„Au concentrat multă pricepere și au recrutat specialiști care au putut foarte rapid să elaboreze, să completeze cererile de finanțare și să aplice. De asemenea, un lucru foarte important, pentru că toate regulile nu vin neapărat scrise până la ultimul amănunt de la Comisia Europeană, ele sunt elaborate în raport cu contextul local; ori aici, în elaborarea acestor politici, participă și actorii locali. Dacă, la momentul potrivit, vor ști să negocieze și să ingereze în proceduri, în regulamente și în toate documentele aferente, lucruri de așa manieră încât să fie potrivite pentru situația locală, atunci lucrurile vor fi mai bine, ca să nu se constate mai târziu că, iată, noi, să zicem, Republica Moldova, n-am reglat suficient de bine, n-am emis acte normative suficient de bune pentru a mări absorbția. În România s-a constatat, din păcate, aceste lucruri s-au corectat pe parcurs, dar nu fără pierderi.”


În acest context, Palihovici susține că capacitatea autorităților de nivel local poate fi sporită prin amalgamarea voluntară a administrațiilor publice locale.

„În acest context, amalgamarea voluntară ar putea fi o panacee, bineînțeles. Dar, încă o dată, lucrurile sunt legate de explicarea, în primul rând, a beneficiilor care poate aduce acest proces. În primul rând, noi vorbim despre o bază fiscală, dacă doriți, pentru că o primărie, dacă are un număr corespunzător de locuitori sau, respectiv, are un număr de locuitori mai mare, are cu mult mai multă posibilitate de a acumula, bineînțeles, taxe, fonduri și de a presta servicii care să aibă o acoperire de clienți la baza acestor servicii. Și în cazul dat, bineînțeles că primăriile mari, acolo unde sunt concentrate un număr mai mare de populație, au mult mai multe șanse pentru ca, respectiv, să asigure durabilitatea, sustenabilitatea și viabilitatea serviciilor care sunt prestate în această localitate. În caz contrar, aceste servicii urmează, respectiv, a fi susținute din bugetele locale, ceea ce nu este normal.”

Din momentul aderării la UE, România a beneficiat de aproximativ 70 de miliarde de euro din fonduri structurale și de investiții europene. Până în 2023, gradul de absorbție al acestor fonduri a atins aproximativ 75%, ceea ce reflectă o îmbunătățire semnificativă comparativ cu perioadele anterioare, când mai puțin de jumătate din fonduri nu erau asimilate.

Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.