Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova va intra într-o rețea de cooperare economică și într-o rețea de protecție strategică, iar aceasta va permite creșterea economiei moldovenești și a nivelului de trai al cetățenilor moldoveni, așa cum s-a întâmplat în România, unde s-a înregistrat un record de investiții străine imediat ce a devenit membru UE.
Declarația aparține fostului ministru al Economiei al României Varujan Vosganian, în prezent președinte al Uniunii Scriitorilor din România și fost făcută în cadrul unui interviu realizat în contextul campaniei „Europa de lângă noi”, lansată de posturile ONE TV și STAR TV. Potrivit lui Vosganian, aderarea României la UE a creat un avânt economic și al standardului de viață încă în perioada negocierilor de aderare, ceea ce a permis creșterea semnificativă a puterii de cumpărare a cetățenilor români.
,,De pildă, nivelul mediu al pensiilor este de la simplu la dublu. În România pensia medie este acum, în lei moldovenești, de peste 8 mii de lei. Salariul mediu în România, în lei moldovenești, a urcat la peste 20 de mii de lei. Produsul Intern Brut a evoluat la peste 300 de miliarde de euro. Și pot să vă spun că aderarea noastră a avut un impact deosebit asupra nivelului de trai. În primul rând, libera circulație, în al 2-lea rând, libera circulație a capitalurilor, a mărfurilor, desființarea vămilor, o anumită rigoare în execuțiile bugetare și o influență către mersul democratic și sancționarea posibilelor abateri, pentru că și la noi, după 2007, a existat tentații autarhice. Pe urmă, imediat după intrarea în Uniunea Europeană, pot să vă spun că în acei 2 ani, 2007 și 2008, a fost un record de investiții străine în România. Dacă vreți niște cifre, veniturile, mă refer la pensie, salariul minim, salariul mediu au crescut, din 2004, momentul în care în linii mari am încheiat capitolul de aderare și până azi, de 9 ori în termeni nominali, de 9 ori. În timp ce inflația a fost de 250 %. Deci, dacă socotim că veniturile au crescut de 9 ori și inflația de 2 ori și jumătate, practic standardul de viață a crescut de 3 ori în perioada asta’’.
Fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian a atras atenția că UE a oferit României de trei ori mai multe fonduri decât valoarea contribuției financiare a statului român la bugetul comunității europene.
,,Așadar, dacă cetățenii Republicii Moldova au vreun dubiu în legătură cu impactul favorabil al apartenenței la Uniunea Europeană în standardul de viață, îi rog să nu-l mai aibă, pentru că exemplul României este clar că Uniunea Europeană este favorabilă. Și apoi să nu creadă cumva că intrarea în Uniunea Europeană va însemna o contribuție mai mare a Moldovei către Uniunea Europeană decât a Uniunii Europene către Moldova. Am exemplul României, în care practic, contribuția Uniunii Europene prin diverse programe este de trei ori mai mare decât contribuția pe care a avut-o România. Și vă dau un singur exemplu care e foarte important și pentru Republica Moldova. E vorba de subvenția la hectar pentru diverse produse agricole și pentru zootehnie. Fără această subvenție care vine din Uniunea Europeană, agricultorul, fermierul român ar fi avut mari probleme să reziste în concurența care există pe plan mondial’’.
Varujan Vosganian a mai precizat că aderarea României la Uniunea Europeană nu a însemnat renunțarea la suveranitatea statului român și a ținut să combată falsurile răspândite la acest subiect.
,,Vreau să spun euroscepticilor că aceasta este o idee falsă care se inoculează. Nu există nicio renunțare la suveranitate, pentru că orice delegare de suveranitate, în sensul că legislația europeană prevalează asupra legislației interne, se face numai cu acordul Parlamentului Moldovei în clipa în care negociezi și aderi la Uniunea Europeană. Opinia favorabilă din partea Comisiei Europene contează foarte mult în stabilirea riscului de țară și accesul investițiilor străine. În al 2-lea rând, negocierile cu succes și aderarea la Uniunea Europeană îmbunătățește calificativul de țară. Altfel au încredere străinii în Moldova, altfel Republica Moldova intră pe piețele monetare internaționale pentru a se împrumuta cu alte dobânzi. Alta este până la urmă și mentalitatea cetățeanului moldovean, care se simte parte a unui organism în care sunt, alături de Moldova, civilizații apusene cu foarte lungă tradiție.’’
Varujan Vosganian, care este și președintele Uniunii Armenilor din România, a declarat că în UE și în mod special în România, există o experiență foarte bună de integrare a minorităților etnice în procesul decizional și politic, ceea ce asigură o conviețuire interetnică benefică pentru întreaga societate.
,,Moldova trebuie să intre într-o rețea de cooperare economică, trebuie să existe într-o rețea de protecție strategică. Zona asta este plină de riscuri și dacă Moldova nu acceptă proiectul european, atunci încotro se va îndrepta Republica Moldova? Uitați-vă ce se întâmplă alături, cum o țară e sfâșiată pentru că are un adversar la care nu a putut să se pregătească la timp cu o protecție economică și strategică. Deci, euroscepticii sunt mai degrabă nihiliști decât patrioți. Pentru că pentru a fi patrioți, euroscepticii trebuie să dea varianta lor. Singura variantă, pe bune, acum nu ne ascundem după degete, Moldova trebuie să opteze fie între dependența vulnerabilă față de Rusia, fie către apartenența la Uniunea Europeană. Ori în ce privește dependența față de Rusia, eu vă dau cazul Armeniei care să fie o lecție. Armenia a fost trădată de Rusia. Deci dependența față de Rusia prezintă foarte mari riscuri și, în general, orice fel de dependență prezintă riscuri, pentru că o țară care are dependențe e o țară vulnerabilă și abia atunci este afectată suveranitatea ei. Față de Uniunea Europeană nu există dependență pentru că acolo votul este unanim, acolo fiecare țară, oricât ar fi de mică, are o voce și depinde de ea cât de puternică e vocea ei’’.
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
Lasă un comentariu